Afacerile duty-free și cele cu țigări – în „lupta” cu COVID?
După ce, acum câteva zile, în Irlanda a fost lansată o campanie națională de recrutare a lucrătorilor medicali, prim-ministrul acestei țări, Leo Varadkar, s-a întors la profesia sa inițială, cea de medic. El a estimat că va putea munci o tură pe săptămână, pentru a ajuta la combaterea coronavirusului. Astfel, după șapte ani în care nu a mai făcut medicină, ci politică, premierul irlandez revine în profesie, încurajând astfel alți medici care își abandonaseră meseria să revină, fiind acum mare nevoie de ei. Cu aproape 6000 de persoane infectate și cu peste 200 de decese din cauza COVID-19, Irlanda s-a mobilizat la cel mai înalt nivel, pentru a se salva de invazia noului virus.
Și în Bulgaria parlamentarii, membrii guvernului şi ai birourilor politice, șefii agențiilor de stat, au acceptat ca salariile lor să rămână suspendate de la 1 aprilie până la 13 mai, când s-ar încheia starea de urgenţă instituită din cauza pandemiei de COVID-19. Inițiativa a fost lansată de partidul de guvernământ, condus de premierul Boiko Borisov, iar decizia a fost votată în noaptea de luni de către deputații Parlamentului de la Sofia. Astfel, salariile oficialilor vor ajunge într-un fond special al Ministerului Sănătății pentru prevenția COVID-19 şi pentru tratarea pacienților infectaţi cu noul coronavirus. Decizia este luată în condițiile în care în Bulgaria sunt 581 de persoane infectate, fiind înregistrate 23 de decese.
Noi, în R. Moldova, de două ori pe zi auzim autoritățile povestindu-ne despre situație, acțiuni, strategii, dar și prezentându-ne date statistice, din ce în ce mai înfricoșătoare, despre bolnavi și despre morți. Nu am auzit nimic despre vreo inițiativă umană, personală, a unui șef din guvern sau a unei autorități de stat. Nu că am avea mare nevoie acum ca Igor Dodon, care s-a autodeclarat un pic medic, să se infiltreze la propriu, asemeni premierului Irlandei, în structurile din sănătatea publică. Nu că am avea nevoie ca premierul Ion Chicu să doneze remunerarea sa pentru o zi sau mai multe cauzei de combatere a COVID-19. De fapt, în cazul R. Moldova, orice decizie și orice acțiune personală a reprezentanților guvernării ar fi, exclusiv, în beneficiul de imagine al acestor persoane, dar cetățenii nu de asta au nevoie acum.
În aceste condiții, R. Moldova are nevoie de decizii corecte, deschise, nepărtinitoare. Dar, printre acțiunile întreprinse, într-adevăr, în beneficiul cetățenilor, se strecoară și unele întreprinse în anumite interese. Bunăoară, pachetul de legi asumate de Guvern conține, în această situație deplorabilă, măsuri ce nu au nimic în comun cu combaterea COVID-19, fiind chiar în detrimentul interesului public.
Opoziția s-a adresat Curții Constituționale, cerându-i să se pronunțe cât de constituțional e să ceri, în aceste condiții, „modificarea cuantumului taxelor pentru extragerea mineralelor utile, a taxei pentru folosirea subsolului, a cotelor taxelor pentru extragerea resurselor naturale și a altor prevederi aferente din Codul fiscal”? Sau, de ce e oportun, în lupta cu acest COVID, să fie modificat Codul fiscal prin oferirea facilităților în procesul de restituire a accizelor pentru magazinele duty-free? Şi de ce ar trebui extins pentru un an termenul de punere în aplicare a dispozițiilor unei legi din 2007 privind controlul tutunului, care prevede interzicerea expunerii vizibile a produselor din tutun pentru fumat şi a produselor conexe în spațiile comerciale accesibile publicului? De ce, în condiții de pandemie, avem nevoie ca produsele din tutun să fie expuse cât mai vizibil în unitățile comerciale, cel puțin încă un an înainte?
Preocupați de modificarea unor legi care nu au nimic în comun cu combaterea pandemiei, guvernanții, deși au anunțat că R. Moldova are mare nevoie de susținere, inclusiv financiară, iar mai multe persoane, instituții, firme, au răspuns, acordându-ne sprijin pentru ieșirea din acest coșmar, ieri, aflam că banii colectați până la 8 aprilie, în sumă de 13 546 717 lei și 85 de euro, nu au fost valorificați încă, în timp ce tot mai mulți angajați ai spitalelor sunt afectați cu COVID, în lipsa unor echipamente eficiente de protecție. Cu cât mai multe persoane se infectează, cu atât mai mulți medici devin pacienți. E o creștere proporțională, în condițiile în care în instituțiile medicale și așa nu ajung doctori și asistente medicale.
