• 30 de ani de convulsii. Începe resuscitarea?

    30 de ani de convulsii. Începe resuscitarea?
    14 ianuarie 2021 | 10:27

    În această săptămână am urmărit o întrevedere simptomatic de tristă între trei președinți din zona statelor ex-sovietice: Vladimir Putin i-a invitat pe premierul Armeniei, Nicol Pașinian și pe președintele Azerbaijanului, Ilham Alyev, la o întrevedere pentru continuarea dialogului pe problema Karabahului de Munte. Fotografiile de la întrevedere arată adevărata stare a relațiilor dintre cei trei și dintre oricine pentru care Vladimir Putin este implicat în construcții de pacificare: tensionați, nemulțumiți, umiliți, neîncrezuți în succesul procesului și în perspective. 

    În această săptămână a fost mai vizibil ca oricând contrastul dintre acțiunile președinților de sorginte sovietică de a comunica și a guverna și cei mai noi. De ce anume în această săptămână, dacă deja de 30 de ani urmărim un contrast dintre modul de a guverna al liderilor pro-europeni și a celor pro-sovietici? Tocmai de aceea că cel de-al treizecile an începe în această săptămână iar lecțiile de la Vilnius par să rezoneze mai mult ca niciodată cu nevoia spațiului ex-sovietic de a se rupe de Moscova și de a rămâne doar în zona unei comunicări pragmatice, nu și în zona dependențelor economice sau militare.

    Ieri, 13 ianuarie, s-au împlinit exact 30 de ani din momentul în care Uniunea Sovietică a fost învinsă de Lituania. Deși lupta de eliberare de sub ocupația sovietică a fost dură, Lituania a suferit pierderi umane, dar a fost prima care a creat acea fisură ce a asigurat ruinarea unui sistem bazat pe nomenklatura coruptă care a condus prin represii, naționalizări forțate, elitocid și manipulare.

    La  8 ianuarie 1991, parlamentul de la Vilnius a decis să-și declare independența de URSS. Condițiile în care poporul lituanian și aleșii săi luau această decizie era dramatică: legislativul era plin de forțe pro-ruse, la fel și guvernul și sistemele de apărare și securitate. Timp de o săptămână, coloane militare ruse și-au tras non-stop șenilele spre parlamentul de la Vilnius, spre televiziunea publică și cele mai strategice instituții. Tot acolo s-au adunat și localnicii, lituanienii de acasă, ca să își apere libertățile. S-au dat lupte inegale între armata sovietică și cetățenii lituanieni. În doar 3 zile 14 persoane au fost omorâte și sute de persoane rănite de către forțele militare ruse. Victimele au fost oameni de rând din Lituania, studenți, muncitori, ingineri. Lituanienii au suferit mult, dar nu au cedat. Ziua de 13 ianuarie rămâne în istoria acestei țări dar și a Europei, ca o zi a curajului și victoriei pentru independență. După Lituania au urmat celelalte state Baltice: Letonia și Estonia, după care URSS pur și simplu s-a destrămat în câteva luni. 

    Ucraina și Republica Moldova s-au dezlipit de URSS printre ultimele, una pe 24 și cealaltă pe 27 august 1997. Dar s-au dezlipit ele cu adevărat? Ambele au rămas cu armate ruse pe teritoriu. R.Moldova nu a avut lideri suficient de curajoși  la început și suficient de ageri sau neșantajabili ulteriori ca să determine plecarea armatei ruse și dobândirea independenței reale, iar Ucraina – nu a susținut Moldova timp de vreo 25 de ani în acest efort, ținând partea Rusiei în dialogurile transnistrene până la ocuparea Crimeii. 

    Ianuarie 2021 seamănă puțin cu ianuarie 1991. Vladimir Putin e tot mai asemănător cu URSS-ul în putrefacție, emite legi tot mai obstructive, iar corupția care-l înconjoară e tot mai greu de ascuns și de controlat, în timp ce cetățenii proprii duc un trai tot mai dificil. Armatele ruse rămân pe teritoriul R.Moldova, al Ucrainei, Georgiei, Armeniei, dar și în Azerbaijan, Belarus, Kazahstan, Kirghizstan, Tajikistan timp de 30 de ani. 

    În Lituania, Letonia și Estonia nu mai sunt tancuri și soldați ruși, și din momentul în care s-au autoleiberat, au devenit membre ale UE, ridicându-și standardele de viață și oferind cetățenilor condiții și oportunități de dezvoltare. Celelalte state post-sovietice care găzduiesc armate ruse, s-au perindat prin CSI, uniuni vamale și alte făcături care au involuat în dezinteresul cetățenilor. 

    În paralel cu protestele non-stop din Belarus, dar și din Habarovsk, întâlnirea lui Zelenski cu Maia Sandu ar putea pune baza unui ianuarie care a întârziat, deocamdată, cu 30 de ani.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    DOC/ Dosarul Gemeni, în urma căruia statul ar putea pierde 2,1 milioane de euro, amânat pentru luna februarie

    Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a amânat, din nou, luarea unei decizii în dosarul Gemeni, litigiu în urma căruia statul ar putea plăti, din buget, 2,1 milioane de euro. Magistrații au decis să amâne examinarea…
    DOC/ Dosarul Gemeni, în urma căruia statul ar putea pierde 2,1 milioane de euro, amânat pentru luna februarie

    PDM împărtășește ideea organizării alegerilor anticipate. Pavel Filip: „Suntem formațiunea care a avut de suferit cel mai mult în acest Parlament”

    Partidul Democrat din Moldova (PDM) împărtășește ideea organizării alegerilor anticipate, fiind formațiunea politică care a avut de suferit cel mai mult în acest Parlament, susține liderul democraților Pavel Fi…
    PDM împărtășește ideea organizării alegerilor anticipate. Pavel Filip: „Suntem formațiunea care a avut de suferit cel mai mult în acest Parlament”

    Lista judecătorilor care aspiră la funcții de conducere în instanțele judecătorești. Pentru șefia Curții Supreme de Justiție luptă șase candidați

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat lista participanților la concursul pentru suplinirea mai multor funcții de conducere a instanțelor judecătorești din R. Moldova. În urma concursurilor vor fi…
    Lista judecătorilor care aspiră la funcții de conducere în instanțele judecătorești. Pentru șefia Curții Supreme de Justiție luptă șase candidați

    14 decese asociate cu Covid-19 au fost înregistrate astăzi. Dintre noii infectați, 16 sunt lucrători medicali

    265 cazuri noi de infectare cu Covid-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Totodată, 14 persoane au decedat ca urmare a complicațiilor provocate de Covid-19.
    14 decese asociate cu Covid-19 au fost înregistrate astăzi. Dintre noii infectați, 16 sunt lucrători medicali

    Construcțiile din pădurea Durlești: primăria orașului anunță că a cerut sistarea lucrărilor și demolarea construcțiilor. „Orice acțiune întreprinsă în fondul forestier cu folosirea betonului armat este ILEGALĂ”

    După ce ZdG a relatat recent că în pădurea Durlești au loc lucrări de construcție a unor case, fiind folosite materiale de construcții interzise în păduri, precum betonul armat, primăria or. Durlești anunță că…
    Construcțiile din pădurea Durlești: primăria orașului anunță că a cerut sistarea lucrărilor și demolarea construcțiilor. „Orice acțiune întreprinsă în fondul forestier cu folosirea betonului armat este ILEGALĂ”