Pâinea nevândută ajunge la gunoi? Ce fac magazinele din R. Moldova cu produsele care nu se vând

Maria Suveică, din Chișinău, ne-a contactat pentru a ne vorbi despre ororile foametei, pe care le cunoaște atât din povestirile unor rude, cât mai ales din cercetările istoricilor, bazate pe documente de arhivă. Experiența acelei perioade o face să privească cu îngrijorare risipa alimentară din prezent și să se întrebe dacă suntem pregătiți pentru eventuale crize alimentare.

„Mereu mă gândesc dacă astăzi lumea de la noi conștientizează că ne-am putea ciocni cu o o posibilă criză alimentară, mai ales că rapoartele unor organizații specializate în cercetarea problemelor sociale mondiale arată că în circa 60 de țări și teritorii populația se confruntă cu insecuritate alimentară acută, din cauza unor conflicte armate, șocuri climatice și costuri mari ale vieții. Caut să înțeleg ce se întâmplă, bunăoară, cu pâinea care nu se vinde. Pâinea este un aliment de bază, iar gândul că poate fi aruncată în timp ce sunt oameni care nu au ce pune pe masă este dureros. Ce fac magazinele, ce fac producătorii cu această pâine? Cine ar trebui să estimeze cantitatea suficientă de pâine propusă consumatorilor, astfel încât să nu se facă risipă alimentară?”, ne-a întrebat Maria Suveică, solicitând ZdG să identifice răspunsuri.

Pentru că întrebarea Mariei Suveică este una de interes public, ZdG a încercat să afle ce se întâmplă cu pâinea care nu se vinde și ce măsuri sunt luate pentru ca un aliment de bază să nu fie irosit, în timp ce există oameni care nu au ce pune pe masă?

Ce se întâmplă cu produsele nevândute?

Pâinea reprezintă unul dintre produsele de bază din alimentația populației. Atunci când cantitățile produse sau livrate depășesc cererea, o parte dintre acestea riscă să nu mai ajungă pe masa consumatorilor. Ce se întâmplă cu ele? 

Date oficiale arată că, anual, în R. Moldova se produc în jur de 275 de mii de tone de pâine. Aproximativ 15-20% din această cantitate ajunge să nu fie consumată, fiind returnată de magazine către producători, fiind aruncată direct în gospodării sau pierdută pe lanțul de distribuție. Raportat la producția totală, acest procent înseamnă că între 40 și 55 de mii de tone de pâine se pierd anual. 

Potrivit informațiilor colectate de ZdG în urma discuțiilor cu angajații mai multor magazine, destinația pâinii nevândute depinde de contractele semnate cu producătorii, de starea produselor și de termenul lor de valabilitate.

De patru ani, în R. Moldova funcționează Legea privind prevenirea pierderilor și risipei alimentare, care presupune Promovarea economiei circulare (Reducere, Reutilizare, Reciclare), acordarea de prioritate consumului uman și reducerea cantității de deșeuri. 

Potrivit Legii, operatorii din domeniul alimentar sunt motivați să contribuie la prevenirea pierderii și risipei de alimente. Printre aceste acțiuni se numără vânzările promoționale sau la preț redus a alimentelor care au termenul de valabilitate la limită sau transferul produselor, prin donație, către organizațiile beneficiare sau direct consumatorilor finali ca alimente pentru consum uman sau ca hrană pentru animale. 

Deci, pâinea care e la limita expirării termenului de valabilitate poate fi vândută la preț redus, sau poate fi donată organizațiilor de binefacere sau persoanelor care au nevoie de ajutor, în condițiile prevăzute de lege. Unele produse pot fi valorificate în alte scopuri permise, inclusiv pentru hrana animalelor, dacă sunt îndeplinite cerințele aplicabile. Totodată, pâinea care nu mai este sigură pentru consumul uman trebuie scoasă din circuitul alimentar. 

Ce fac marile rețele de magazine cu pâinea nevândută?

Pentru a afla ce soluții sunt aplicate în practică, ZdG a încercat să obțină informații de la mai multe rețele comerciale din R. Moldova.

Kaufland declară că reduce prețurile produselor apropiate de expirarea termenului de valabilitate, ajustează cantitățile coapte în brutărie și donează alimentele încă bune prin intermediul Băncii de Alimente. Potrivit datelor comunicate de companie, în 2025, au fost redirecționate peste 55 de tone de produse alimentare, care au contribuit la pregătirea a 109 mii mmm de porții de mâncare pentru persoane vulnerabile. Aceste cifre se referă la produsele alimentare în general, nu doar la pâine.

Banca de Alimente recuperează aproximativ două tone de produse de panificație pe lună

Banca de Alimente Moldova recuperează zilnic produse de la Kaufland Moldova, inclusiv pâine, pe care le distribuie ulterior serviciilor sociale. Potrivit organizației, aproximativ două tone de produse de panificație sunt recuperate lunar din această rețea. Un alt detaliu menționat de Banca de Alimente pentru ZdG este că Kaufland reprezintă singura rețea de retail de la care organizația recuperează alimente zilnic. Deocamdată, alte rețele de magazine nu răspund la solicitările Băncii de Alimente de a valorifica împreună produsele de panificație nevândute în termen.

Reprezentanții Băncii de Alimente au declarat pentru ZdG că au făcut demersuri repetate către alte rețele comerciale pentru a stabili colaborări similare, însă nu au reușit să ajungă la un parteneriat eficient. „Unii spun că nu au sisteme bine puse la punct pentru a participa la acest proces, alții nu răspund deloc la propunerile noastre.”

ZdG a încercat să discute și cu reprezentanții rețelelor Linella și Nr. 1, pentru a afla ce se întâmplă cu pâinea care nu se vinde în magazinele respective. Până la publicarea acestui material, reprezentanții celor două rețele nu au răspuns apelurilor redacției.

De la fermele de porcine, la gunoiștile din apropierea Chișinăului?

Discuțiile cu angajații unor magazine au scos la iveală practici nocive privind gestionarea pâinii care nu mai poate fi comercializată.

Angajați ai unei rețele de magazine ne-au spus în detalii că, până nu demult, pâinea al cărei termen de valabilitate expira era direcționată către fermele de porcine. Potrivit acestora, în ultima perioadă, produsele sunt depozitate și transportate direct la gunoiștile din apropierea Chișinăului, iar angajaților magazinelor cărora până nu demult li se permitea să ia acasă câteva pâini, li s-a interzis să mai ia cu ei pâinea depozitată pentru a ajunge la gunoiști.

Același angajat a afirmat că, anterior, personalului magazinelor i se permitea să ia acasă câteva pâini, însă această practică nu mai este acceptată.

Cum poate fi redusă risipa de pâine?

Studii în marketing demonstrează că o mai bună planificare a comenzilor și a producției, reducerile de prețuri aplicate înainte de expirarea termenului de valabilitate și donarea produselor încă sigure pentru consum ar putea contribui la diminuarea cantităților de pâine aruncate. Totodată, pentru a reduce risipa, magazinele și producătorii pot adapta cantitățile de produse comandate la cererea reală, pot reduce prețurile produselor care se apropie de expirarea termenului de valabilitate, pot facilita donarea alimentelor încă sigure pentru consum; pot face publice datele despre cantitățile de produse returnate, donate sau eliminate, pot identifica, în condițiile legislației în vigoare, soluții de valorificare a surplusului de produse alimentare.