Mircea Druc: Unirea cu Basarabia putea fi facuta

Au existat doua momente imediat dupa 1989 cand Basarabia s-ar fi putut uni cu Romania, dar ambele au fost ratate de liderii politici de pe cele doua maluri ale Prutului, spune Mircea Druc, fost prim-ministru si deputat in Parlamentul de la Chisinau, intr-un scurt interviu acordatZiare.com.

Duminica, incepand cu ora 14:00, in Bucuresti are loc marsul „Aducem Basarabia acasa”, cea mai mare manifestatie de strada din Romania pentru unirea cu Republica Moldova.

„Actiuni precum cea de duminica le consider benefice. Ii ingandureaza pe antiunionisti si romanofobi, si-i conving treptat ca procesul Unirii este unul ireversibil. (…) Eu consider ca ne-am unit, nu mai e sarma ghimpata pe Prut”, spuneMircea Druc intr-un scurt interviu acordatZiare.com.

 A existat vreun moment dupa 1989 cand s-ar fi putut face unirea Romaniei cu Republica Moldova? Daca da, cand a fost acesta si din ce cauze s-a ratat?

Da, a existat. Dupa data de 5 decembrie 1991. Imediat, odata cu disparitia, de jure si de facto, a Imperiului Ideocratic Sovietic. Pana atunci nu puteai decat sa visezi la modificarea frontierelor marelui colos spulberat, numit URSS. Se putea decreta Unirea, concomitent, de catre cele doua foruri legislative, de la Chisinau si Bucuresti. Si aceasta inainte ca Mircea Snegur sa fie ales presedinte si sa bage imediat R. Moldova in CSI.

Atentie: decretarea Unirii la momentul indicat ducea, inevitabil, la pierderea Transnistriei. O dilema ce parea insurmontabila pentru majoritatea factorilor decizionali basarabeni.

A mai existat un moment propice, ca un preludiu al Reintregirii – februarie 1992. Dupa falimentul Bancii Centrale de la Moscova, deputatii basarabeni, speriati, solicitau introducerea leului romanesc, pentru a circula alaturi de cuponul moldovenesc si rubla ruseasca. Introducerea valutei ar fi fost mai eficienta decat o eventuala lansare a parasutistilor sau a tancurilor. Conducerea de la Bucuresti, insa, avea o cu totul alta agenda la momentul respectiv.

Incepand cu martie 1992, dupa declansarea razboiului ruso-moldovean la Nistru, nu mai putea fi vorba decat de construirea Unirii, cu tenacitate, in timp.

Cauzele ratarii? Dupa o eclipsa de jumatate de secol, nomenclatura politica de la Chisinau, organic, nu dorea Unirea. Cei de la Tiraspol luptau pentru acapararea patrimoniului din complexul militar-industrial. Sefii basarabeni, la randul lor, nu stiau cum sa imparta intre ei avutia acumulata in al doilea mare complex – cel agroalimentar. La Unire se gandeau poetii, intelectualii si o buna parte din tineret.

Puterea politica de la Bucuresti nu putea face Unirea din cauza conjuncturii interne: luptele intestine pentru acapararea pozitiilor cheie in economie si politica; evenimentele de la Targul Mures; Piata Universitatii si Mineriadele.

  Ce cred astazi romanii de dincolo de Prut despre unirea cu Romania?

Fiind pensionar, nu am un instrument, un barometru. Din observatii sporadice, din aprecieri subiective, cred ca peste treizeci la suta dintre romanii basarabeni sunt categoric pentru Unire. Daca s-ar intampla sa fie, peste cincizeci la suta dintre basarabeni ar accepta Unirea, ca o posibila iesire din actualul impas. Alogenii, in proportie de 42% cred ca Unirea ar fi o idee dintre multiplele solutii de a-si vedea ameliorata conditia.

Presedintele Traian Basescu a vorbit in repetate randuri despre faptul ca unirea tarilor noastre se poate face in cadrul marii familii a Uniunii Europene. Credeti ca Republica Moldova o sa urmeze traseul european dupa summit-ul de la Vilnius?

 E buna si Unirea in cadrul UE, cum zice domnul presedinte Basescu. Sper ca liderii din R. Moldova sa urmeze cursul anuntat. Dar de la Chisinau te poti astepta in orice moment la surprize, fiindca se afla sub un presing interior si exterior. De suportul din afara in primul rand, si inclusiv de consecventa noastra, a romanilor de dincoace de Prut, depinde rezultatul final.

Exista piedici suficient de mari pentru deturnarea parcursului european al Republicii Moldova? Care ar putea fi acestea si care este cea mai importanta dintre ele? Cum poate fi depasita?

 Piedica principala consta in faptul ca vorbim de iubire, dar nu ne iubim. Vorbim de Unire, dar nu ne unim. Nu mai vorbiti de muzicanti si nunta, conacarii si ritualuri. Cand mireasa e gravida, te gandesti la o garsoniera si la cele necesare pentru familia care inca nu e decretata, nici de primar, nici de paroh. Analogie cu Unirea? Sa integram cele doua piete agro-alimentare, sa terminam odata conducta, de care eu, cel putin, vorbesc din '90 incoace.

 Vrem Unire, dar fundamentul sa ni-l faca altii? Inclusiv Rusia, sa ne absoarba tot vinul, productia agricola, si nu ne sperie atata cu gazele?

Zic: Cugeta si actioneaza ca si cum Tara ar fi reintregita deja! Eu consider ca ne-am unit, nu mai e sarma ghimpata pe Prut.

Ce asteptari aveti de la marsul de duminica? Care este semnificatia lui? Credeti ca sloganul „Aducem Basarabia acasa”, sub care sta actiunea din aceasta zi, este o solutie realista pentru problemele actuale ale R. Moldova?

Nu stiam, in 1989, ca la Bucuresti va fi revolutie (sau lovitura de stat, intr-o alta interpretare). Noi, la Chisinau, cu Perestroika lui Gorbaciov, ne pregateam de alegeri libere (un fel de a spune). Iata un punct din programul electoral al viitorului deputat Mircea Druc:

„Reconsiderarea evenimentelor importante din istoria Moldovei, in special anii 1775, 1812, 1918, 1940. Unirea tuturor pamanturilor moldave din URSS intr-un stat suveran de iure si de facto, integrat intr-o Europa libera de la Atlantic pana la Ural. Urgentarea reformei teritorial-administrative, lichidarea raioanelor urbane si rurale, revenirea la judete, editarea hartilor Moldovei Sovietice in care sa fie incluse si judetele anexate de Ucraina in mod arbitrar”. Aceasta imi permiteam sa vreau fiind in Imperiu. Vorbeam, asadar, de integrarea intr-o Europa libera de la – pana la.

Ca deputat la Chisinau, in noiembrie 1991, in alocutiunea rostita in parlamentul din Dealul Mitropoliei am transmis mesajul basarabenilor unionisti: „Vrem reintregirea Patriei!”.

Acum spunem „Aducem Basarabia acasa!”. Bine, fie ca o aducem ca sa ne integram in UE, fie ca R. Moldova se integreaza in UE, ca sa ne regasim mai repede! In ambele cazuri, romanii nu au de pierdut.  Actiuni precum cea de duminica le consider benefice. Ii ingandureaza pe antiunionisti si romanofobi, si-i conving treptat ca procesul Unirii este unul ireversibil.

Ar mai fi si un imbold pentru politicienii de pe ambele maluri ale Prutului. Unii, cand nu vor sa puna umarul, zic ca ei asculta de vointa maselor. Si marsul de duminica le va sugera o data in plus: Poporul vrea Unire!

ziare.com