Ac pentru cojocul… embargourilor

De ce fermierul Sergiu Plotnic din Teleneşti nu se teme de restricţiile de export impuse de Federaţia Rusă

Sergiu Plotnic din Teleneşti este unul dintre producătorii agricoli autohtoni pe care nu-l sperie restricţiile de import, impuse în luna iulie de Federaţia Rusă. El exportă fructe proaspete şi uscate în Polonia, România, Germania, Armenia şi Belarus şi susţine că, pentru a te bucura de încredere pe piaţa externă, trebuie să fii onest, să-şi faci cu pasiune munca şi să ştii cum să îţi promovezi produsele. Important e să nu te sperii de provocări şi, dacă este posibil, să le şi anticipezi.

La poalele pădurii din satul Ghiliceni, raionul Teleneşti, recoltarea fructelor de corn este în toi. Deja de câţiva ani, în această perioadă a anului, sătenii vin aici să dea o mână de ajutor şi, bineînţeles, să câştige un ban. „Fructele nu sunt nici verzi, dar nici prea coapte. Le culegem acum, deoarece urmează să fie transportate în altă ţară şi trebuie să reziste la drum. Şi dacă sunt prea verzi, ele se zbârcesc, iar dacă sunt prea coapte, se strică”, ne explică Ion Andronic, un localnic din Ghiliceni.

Exportăm fructe uscate şi spre Est, şi spre Vest

După ce sunt culese, fructele sunt transportate în oraşul Teleneşti, unde sunt sortate: cele mai măşcate sunt exportate, cele mai mărunte – uscate. Nu se pierde nimic din producţia fermierului Sergiu Plotnic… Producătorul spune că, în acest an, fructele proaspete de corn vor fi transportate în Armenia. „Este pentru prima dată când lucrăm cu această ţară. Anterior am exportat şi spre Est, şi spre Vest. Bunăoară, în Polonia exportăm mere, pere şi prune uscate, această ţară fiind şi unul dintre cei mai vechi parteneri ai noştri. Fructele uscate de măceş merg în România şi în Rusia, iar fructe de vişine am exportat în Germania şi în Belarus, ambele ţări optând pentru fructele uscate fără sâmburi”, menţionează Sergiu Plotnic.

Reprezentantul fabricii de conserve din Erevan, Armenia, care a venit după marfă tocmai la Teleneşti, spune că întreprinderea sa a ales Moldova, deoarece le convine preţul, dar mai ales calitatea fructelor. Vom cumpăra 20 de tone de fructe de corn, acestea vor fi folosite pentru prepararea dulceţurilor, a sucului şi a compotului”, ne-a spus Arsen Markosyan. El a precizat, totodată, că nu este prima oară când vine în Moldova pentru a cumpăra produsele noastre. În luna mai a achiziţionat, de la acelaşi agent economic, 60 de tone de nuci verzi, din care s-a făcut dulceaţă…

Firmele farmaceutice străine, interesate de fructele de pădure din Moldova

Pe lângă fructele propriu-zise, din livezi, Sergiu Plotnic exportă şi fructe uscate de pădure, printre cele mai solicitate fiind scoruşul, măcieşul şi păducelul. „După ce sunt colectate, fructele sunt uscate şi exportate. Şi în acest caz, Polonia e ţara care manifestă cel mai mare interes pentru asemenea produse”, ne spune Sergiu Plotnic. Producătorul afirmă că firmele farmaceutice străine sunt interesate de fructele de pădure din Moldova, deoarece acestea sunt ecologice. Astfel, pe parcursul ultimilor ani, întreprinderea sa a exportat fructe de pădure în Polonia, România şi în Belarus.

Informaţia este confirmată de Krzysztof Żuk, primarul oraşului Lublin, capitala voievodatului Lubelskie din estul Poloniei, care susţine că unul dintre cei mai mari producători polonezi de plante medicinale şi-a manifesta interesul de a cumpăra materie primă din Republica Moldova. „Aveţi un potenţial mare de a intra pe piaţa externă, dar este necesar să faceţi un efort ca să vă promovaţi „bogăţia”, spune el.

Internetul, prietenul fidel al unui agricultor modern

Sergiu Plotnic nu neagă importanţa promovării, dimpotrivă, este convinsă că, pentru a-şi face cunoscută şi, în cele din urmă, a-şi vinde marfa, un agent economic nu trebuie să stea cu mâinile în sân, aşteptând doar ajutor din partea statului. „Ca să fii prezent pe piaţa externă, este necesar să te impui. Nu ne promovează nimeni, dar participăm foarte des la expoziţii naţionale unde ne prezentăm produsele. Cel mai sigur partener de promovare astăzi este internetul. Cu ajutorul lui găsim agenţi economici străini interesaţi de produsele noastre”, precizează producătorul.

O altă condiţie esenţială este diversificarea pieţei. Astfel, potrivit experţilor, astăzi cei mai afectaţi de interdicţia de a exporta fructe şi legume în Federaţia Rusă sunt tocmai întreprinzătorii care, în pofida semnalelor existente, nu au dorit sau nu au ştiut să anticipeze problemele economice survenite în relaţia cu Moscova, respectiv s-au orientat exclusiv spre piaţa rusească. Totodată, aceiaşi experţi consideră că situaţia este una temporară şi că, în doi-trei ani, producătorii de fructe şi legume din Republica Moldova vor urma calea vinificatorilor. Şi anume, îşi vor reorienta producţia spre piaţa fie europeană, fie din alte regiuni, aşa cum au reuşit s-o facă vinificatorii după ce Rusia a sistat totalmente importurile de vinuri din ţara noastră.

Câteva sugestii pentru a iniţia exportul către Uniunea Europeană

Drumul merelor şi strugurilor moldoveneşti spre Europa ar putea fi mai scurt chiar decât cel al vinurilor. Şi asta pentru că, din 1 septembrie, a devenit funcţională Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană – cu o lună mai devreme decât fusese prevăzut anterior -, iar Bruxellesul a anunţat că, în mod excepţional în acest an, va dubla, pentru Moldova, contingentele de export fără taxe vamale, negociate în contextul creării Zonei de Liber Schimb: pentru mere – de la 40 de mii de tone la 80 de mii; pentru prune şi struguri – de la 10 mii de tone la 20 de mii fiecare. La fel, Comisia Europeană va identifica surse financiare pe care le va direcţiona către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru a sprijini producătorii de fructe din Republica Moldova să-şi stocheze produsele până vor fi comercializate.

Ce trebuie să facă producătorul moldovean pentru a beneficia de aceste facilităţi? Evident, înainte de toate, să găsească partenerii comerciali. Iar aceştia odată găsiţi, să probeze că fac faţă standardelor de calitate. Astfel că producătorii şi procesatorii de la noi, care vor dori să exporte fructe şi legume în ţările Uniunii Europene, vor trebui să facă dovada următoarelor acte: certificatul de inofensivitate – eliberat de către Direcţiile Teritoriale pentru Siguranţa Alimentelor; buletinele de analiză – obţinute la laborator; certificatul fitosanitar şi documentele comerciale.

Totodată, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor atenţionează producătorii agricoli că exporturile de fructe şi legume din Moldova în Uniunea Europeană se vor efectua doar prin posturile sanitar-veterinare şi fitosanitare de control din Giurgiulești, Cahul; Leușeni, Hâncești şi Sculeni, Ungheni.

Lilia Zaharia, Asociaţia Presei Independente