Liniştea din dosarele miniştrilor
În 2013, în plină criză politică, opinia publică era informată despre mai multe dosare penale deschise de oamenii legii în privinţa unor miniştri sau viceminiştri. În 2014, un singur dosar penal care vizează un ministru cercetat atunci se află în instanţa de judecată, doar că, din vară şi până în prezent, nu a avut loc nicio şedinţă de judecată dusă până la final, pentru că, de fiecare dată, lipsea procurorul sau judecătorul.
Dosarul care se află în judecată este cel pe numele ex-ministrului Finanţelor Veaceslav Negruţă, acesta fiind singurul în care era vizat un ministru, pornit şi instrumentat până la final, exclusiv de Procuratura Anticorupţie(PA). Negruţă era trimis în judecată în iulie 2013, fiind acuzat că l-a favorizat pe Pantelei Sandulachi, deputat în primul Parlament şi coleg de partid, atunci, oferindu-i 400 de mii de euro din bugetul statului în baza unei hotărâri de judecată care încă nu era definitivă.
Dosarul Negruţă, fără şedinţe finalizate
Găsit de procurori singurul vinovat, Veaceslav Negruţă, care şi-a prezentat demisia la câteva zile după ce dosarul ajungea în instanţă, susţine că s-a săturat să tot meargă în judecată fără a vedea vreun rezultat în examinarea cauzei penale în care figurează numele său. Afirmaţiile lui Negruţă vin după ce, din vară şi până acum, în dosarul său nu a avut loc nicio şedinţă de judecată dusă până la final. Nemulţumit de mersul lucrurilor, Negruţă a trimis, pe 9 ianuarie 2014, scrisori către mai multe instituţii internaţionale, dar şi către conducerea de vârf a R. Moldova, explicând situaţia.
„Prima şedinţă a fost fixată pentru data de 22 octombrie 2013. Atunci, nu s-a prezentat procurorul care a instrumentat cazul. În locul său a venit o altă persoană, pe bază de procură, iar atunci doar au fost stabilite zilele în care urma să fie examinată cauza. Următoarea şedinţă, cea din 16 decembrie, nu a avut loc, părţile fiind informate de faptul că judecătorul este bolnav, urmând a face o vizită la policlinică. Şedinţa a fost amânată pentru 20 decembrie 2013. Atunci, judecătorul a anunţat părţile din proces că şedinţa nu va avea loc pentru că procurorul era prezent la Adunarea Generală a Procurorilor, care avea loc în acea zi. Şedinţa a fost din nou amânată pentru 23 decembrie 2013, însă nici atunci nu a avut loc. Şi de această dată procurorul nu s-a prezentat”, se menţionează în mesajul ex-ministrului.
„E strigător la cer ce se întâmplă”
„Următoarea şedinţă a fost stabilită abia pentru finalul lunii martie 2014, iar cazul durează deja de aproape doi ani. Deşi e simplu ca bună ziua. E un dosar care are o conotaţie strict politică şi e tărăgănat uite cât timp”, remarcă Negruţă. Acesta spune că, spre deosebire de celelalte dosare iniţiate în 2013 în privinţa altor miniştri, dosarul său a fost singurul trimis în judecată şi pentru că, în mai 2013, scria o altă scrisoare către instituţiile internaţionale, dar şi către conducerea R. Moldova, prin care informa că dosarul său bate pasul pe loc. „Acest fapt a mişcat lucrurile din loc, pentru că, în câteva zile de la remiterea acelei scrisori, am fost informat că dosarul este finalizat şi va fi trimis în judecată”, susţine Negruţă. „Am crezut atunci că lucrurile vor reveni la normal. Dar, se pare că aşteptările mele au fost prea mari”, zice acesta.
„E strigător la cer ce se întâmplă. Este un dosar de interes public, iar acum, e totală lipsă de interes pentru el. Eu am dreptul la finalitatea unui dosar care îmi creează disconfort. Acest dosar a fost un element de şantaj, pe cu totul alte momente…”, spune ex-ministrul, care precizează că intenţia sa de a scrie conducerii statului nu are ca scop solicitarea implicării în examinarea dosarului, ci îşi propune o mai bună informare despre tot ce se întâmplă în dosarul său, deosebit de mediatizat atunci când a fost iniţiat.
„A fost o neclaritate referitoare la oră”
Octavian Iachimovschi, procurorul anticorupţie care, în instanţă, reprezintă acuzarea, susţine că nu s-a prezentat la ultima şedinţă din 23 decembrie 2013 pentru că „atunci când a fost stabilit orarul, a apărut o neclaritate referitoare la ora în care urma să aibă loc şedinţa, iar noi ne-am pornit mai târziu. Era şedinţă preliminară, iar judecătorul urma să pronunţe o încheiere vis-a-vis de un demers al dlor Sandulachi şi Negruţă. Judecătorul s-a şi pronunţat. Nu tergiversăm intenţionat examinarea dosarului. Datele le stabileşte judecătorul, reieşind din graficul de lucru pe care-l are instanţa, nu procurorul”, remarcă Iachimovschi.
Şeful PA, Eduard Harunjen, spune că a luat cunoştinţă de scrisoarea remisă de Veaceslav Negruţă, dar susţine că „acolo au fost momente pe care eu le văd obiective”. „Nu ştiu totuşi de ce s-a hotărât ca şedinţele să aibă loc chiar în zilele în care nu se putea de venit la ele. Dar, şedinţele de judecată le numeşte instanţa. Pare o întâmplare nu chiar normală, dar nu depinde de noi. Noi nu mai dictăm dosarul în judecată. Instanţa stabileşte datele”, afirmă Harunjen.
Focşa, fără statut
Nici în celelalte dosare în care se anunţa anterior că figurează nume de foşti sau actuali miniştri sau viceminiştri lucrurile nu evoluează altfel, ci dimpotrivă. Dosarul fostului ministru al Culturii, Boris Focşa, bănuit că a facilitat privatizarea unor monumente de arhitectură din centrul Chişinăului, intrate ulterior în posesia familiei Diacov, este încă în faza urmăririi penale, fostul demnitar neavând însă vreun statut.
Anterior, pe 14 mai 2013, Focşa era scos de sub urmărire penală pe motivul lipsei în acţiunile sale a elementelor constitutive ale infracţiunii. Peste câteva săptămâni, după intervenţia lui Corneliu Gurin, dosarul era reluat. Harunjen susţine că dosarul lui Focşa nu fusese încetat atunci. „A fost acea ordonanţă de scoatere de sub urmărire penală pentru că, la mijloc, erau cele trei luni în care procurorii, conform legii, trebuiau să-i aducă învinuirea. La acea etapă, procurorii nu aveau destule probe pentru a formula învinuirea. A fost scos de sub urmărire penală pe moment. Acum, dosarul lui Focşa se investighează în continuare. El, însă, nu are vreun statut”, spune şeful PA.
Usatâi şi Gherasim, fără noutăţi
„Nici lui Andrei Usatâi (ministrul Sănătăţii – n.r.) nu i s-a adus învinuirea. Dacă avea să se întâmple lucrul ăsta, dosarul era trimis deja în judecată”, afirmă Harunjen. Anterior, în presă au apărut mai multe informaţii despre figurarea lui Usatâi în mai multe dosare penale, dar, despre ele, astăzi nu se ştie mare lucru. „Sunt mai multe dosare legate de factori de decizie din cadrul Ministerului Sănătăţii, dar în ele nu figurează anume Usatâi. Numele lui e doar în cel cu ipotecarea spaţiilor din cadrul Spitalului Republican. La el se mai lucrează”, spune procurorul.
Nici în dosarul penal în care iniţial se anunţase că figurează numele viceministrului Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, Boris Gherasim, nu se întâmplă mare lucru. „Cu Gherasim este un dosar, dar nu e în privinţa sa, ci a factorilor de decizie pentru nişte activităţi, unde noi am evidenţiat că erau subordonate anume acestuia. S-a ieşit la persoană de la indirect, la direct. Sunt dosare pornite pe fapt”, a precizat Harunjen. Gherasim e bănuit că ar fi folosit situaţia de serviciu pentru a promova o companie, gestionată de una dintre rudele sale apropiate.
Dorin Recean n-are dosar
Tot în 2013, în presă se anunţă că şi ministrul de Interne, Dorin Recean, ar figura într-un dosar penal, legat de percheziţiile efectuate în birourile unor poliţişti. Corneliu Bratunov, şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale, susţine însă că informaţia nu corespunde adevărului şi că „nu avem un asemenea dosar în privinţa lui Dorin Recean. El nu figurează în acel dosar. În privinţa lui nu sunt şi nu au fost pornite dosare penale. Acel dosar este, dar Recean nu are niciun statut procesual. E pe factori de decizie din cadrul Ministerului, nu pe cineva concret”, a spus acesta.
Tot în 2013, se vehicula faptul că dosar(e) penal(e) ar avea şi ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, legate de neregulile din penitenciare. Informaţia se conţinea într-o scrisoare anonimă. În iulie, ministrul declara însă că nu a fost informat oficial despre aşa ceva. Şi reprezentanţii PG ne-au spus că nu deţin asemenea informaţii. La un moment dar şi numele ministrului Mediului, Gheorghe Şalaru, figura în contextul unui dosar penal ce ţine de colectarea de bani pentru campania electorală a PL, dar reprezentanţii PA ne-au spus că nu cunosc nimic despre existenţa unui asemenea dosar.
„Sunt dosare foarte complicate”
„Dosarele pe factori de decizie de talie înaltă tot timpul au durat foarte mult timp. Aceste dosare sunt foarte complicate. Sunt dosare documentare, care s-au pornit de la nişte decizii, iar lucrurile nu sunt foarte clare. Încă nu avem aşa dovezi în privinţa lor care ar convinge inevitabil instanţa de vinovăţia lor. Dacă era să fie clasate dosarele, ele erau deja clasate. Noi vrem să le trimitem în judecată, dar suntem în proces de acumulare a probelor”, mai zice procurorul Harunjen.
„Dar, repet, ele sunt dosare foarte complicate. Cred că în toate aceste dosare a existat temei de pornire a urmăririi penale. Urmărirea penală nu se porneşte imediat pentru ca omul să fie trimis în judecată, ci pentru ca să se acumuleze probe. Există infracţiuni evidente, dar aici sunt chestii mai complexe, care pornesc de la un ordin al ministrului, de la o hotărâre, o indicaţie. De multe ori ne ciocnim de factorul colegial, pentru că multe hotărâri sunt luate de un organ colegial, la consiliu, la adunări. Iar în legislaţia de la noi nu există până acum vreo pedeapsă pentru răspundere colegială”, remarcă procurorul-şef al PA. Acesta spune că nu cunoaşte alte dosare în care ar fi implicaţi miniştri sau viceminiştri.
