„Trebuia să aleg: plec din ţară sau fac ceva bun în Moldova”

Tânăr şi neliniştit. Aşa îl putem caracteriza pe Nicolae Midrigan, un antreprenor care a pus pe roate o afacere de familie în satul său, Chişcăreni, Sângerei. În sat locuiesc peste 4000 de oameni, inspiraţi şi dornici să creeze un viitor frumos acasă, în Moldova.

Unul dintre ei este şi Nicolae, care, împreună cu soţia sa Olga, au fondat o crescătorie de iepuri de prăsilă. „Acum trei ani, am decis să creştem iepuri nu pentru carne, ci pentru reproducere, ca să aducem iepuri de calitate în pieţele din ţara noastră”, ne spune antreprenorul.

Iepuri aduşi din Ungaria

După ce şi-au făcut studiile la Chişinău, tânăra familie a decis să revină în sat şi să deschidă o fermă de iepuri. „La început a fost greu. După ce mi-am făcut studiile trebuia să aleg: să plec din ţară sau să încerc să fac ceva bun aici. Am ales să rămân şi nu am regretat niciodată acest lucru. Dacă nu munceşti la visul tău, te vor angaja alţii să munceşti la visul lor”, susţine Nicolae.

Potrivit lui, afacerea are succes pentru că este unica fermă din ţară care creşte iepuri de prăsilă. „Iniţial voiam să creştem iepuri pentru carne, însă, prima problemă cu care ne-am confruntat a fost să găsim material producător, care să fie de calitate. Atunci, ne-am întrebat: de ce să nu deschidem o fermă de creştere a iepurilor pentru reproducere? La început am pornit afacerea cu o rasă locală, dar am înţeles că astfel nu vom reuşi şi de aceea am fost nevoiţi să cumpărăm iepuri din Ungaria, care sunt foarte scumpi, dar ajung la maturitate în doar trei luni”, povestesc tinerii, care au venit pe piaţă cu ceva nou, ce le aduce un venit bun şi stabil. Astfel, timp de un an, tinerii au reuşit să-şi răscumpere investiţiile.

Extinderea afacerii a fost posibilă şi datorită unor granturi oferite de stat pentru micii antreprenori. „Cu banii oferiţi am reuşit să construim cuşti moderne şi să ne dezvoltăm afacerea”, ne spune Nicolae, care tocmai a primit un al treilea grant.

„Fiecare bănuţ contează”

Cei doi fermieri susţin că şi-au propus să aibă cea mai performantă şi modernă fermă de iepuri din Moldova. „Mereu ne plângem de clasa politică, dar nu trebuie să uităm că aceasta este reflecţia societăţii noastre, de aceea, trebuie să ne suflecăm mânecile şi să începem să lucrăm intens, să aplicăm la toate granturile şi să fim deschişi spre noi oportunităţi şi spre alte pieţe de desfacere. O afacere devine rentabilă dacă este bine administrată”, este de părere Nicolae.

Totodată, tânărul susţine că este dezamăgit de frica aceasta inventată a oamenilor faţă de investitorii străini. „Mă uimesc şi mă doare atunci când văd cum oamenii se opun investiţiilor făcute de străini, în loc să-i încurajeze, pentru că fiecare bănuţ contează, ei fac tot posibilul ca să le pună beţe în roate”, adaugă antreprenorul.

El menţionează că şi statul ar trebui să încurajeze tinerii să rămână acasă şi să le ofere posibilităţi de angajare, şi nu doar să mimeze anumite politici, care rămân doar nişte promisiuni schiţate pe foaie.

În acelaşi timp, Nicolae Midrigan susţine că pentru a te menţine în această afacere trebuie să ţii cont de anumite reguli, precum vaccinarea şi hrana de calitate. „Respecţi toate aceste reguli, eşti pasionat de ceea ce faci şi oferi oamenilor un produs de calitate, iar astfel primeşti satisfacţia materială şi morală supremă în viaţă”, subliniază bărbatul.

Sensibilitatea iepurilor din captivitate

Iepurele se înmulţeşte foarte repede şi des, şi în natură are o perioadă de înmulţire de aproape o lună. Între două cicluri de înmulţire se recomandă o pauză de 3-4 luni. Aceasta îmbunătăţeşte sănătatea femelei. Întotdeauna aduceţi femela la mascul pentru înmulţire. Dacă aduceţi masculul la femelă, ea poate fi agresivă. La 28-32 de zile după fecundare femela va făta.

Femela fată după o lună de la împerechere. Cu câteva zile înainte sau chiar de la debutul sarcinii, e bine să puneţi în cuşcă iepuroaicei o cutie pentru fătat. În apropierea momentului naşterii mama va începe să-şi amenajeze cuibul, strângând paie şi smulgându-şi păr de pe piept şi burtă pentru a face cât mai confortabil culcuşul. Naşterea are loc repede, de obicei noaptea. Puii sunt fără păr şi cu pleoapele alipite, ascunşi prin culcuş. Nu e recomandat să fie atinşi în primele zile, deoarece femela, detectând mirosuri străine, ar putea să îi refuze de la alăptat sau chiar să-i arunce din culcuş, uneori chiar să îi mănânce. După fătare, este bine ca femela să aibă în cuşcă apă şi hrană.

Plantele cu efect pozitiv pentru iepuri sunt: lucerna, legumele (în special: morcovul şi sfecla roşie), precum şi pătlagina. Suplimentar la aceste plante se mai recomandă hrănirea iepurilor cu iarbă obişnuită, deoarece are unele calităţi medicinale. Se mai recomandă să daţi iepurilor şi un amestec de plante, astfel ei vor putea să-şi aleagă hrana după plac.

Mai puteţi hrăni iepurii şi cu diferite cereale, cum ar fi grâu, porumb şi orz, de obicei ca nutreţ combinat. Astfel de hrană este utilă în special în sezonul rece, când nu este masă verde. Mai puteţi face fân din iarba cosită vara, pentru a hrăni iepurii pe timp de iarnă. Nu se recomandă cartofii în hrănirea iepurilor din cauza conţinutului ridicat de carbohidraţi. Şi, în niciun caz, nu vom oferi ca hrană iepurilor furaje verzi, dacă acestea sunt ude de rouă, sunt prăfuite sau sunt impurificate cu pământ.

Nu trebuie să uităm că iepurii sunt animale sensibile, mai ales cei crescuţi în captivitate. De aceea, trebuie acordată o atenţie deosebită comportamentului iepurelui, întrucât acesta va indica dacă iepurele se simte bine. În cazul în care iepurele nu mai este vioi, stă retras şi aproape tot timpul stă culcat, trebuie să apelaţi la un medic veterinar. „Chiar dacă totul e organizat bine şi nu necesită participarea noastră zilnică, noi oricum petrecem în fiecare zi câteva ore la fermă, pentru a le vedea comportamentul, dacă nu i s-a schimbat ceva, iar dacă da, atunci să vedem care este motivul acestor schimbări”, explică membrii familiei Midrigan.