Reînvierea tradiţiilor – un nou suflu pentru Moldova

Pe lângă pământul roditor şi recoltele bogate, R. Moldova se mândreşte şi cu tradiţiile moştenite din străbuni, dar uitate treptat. Anton Laşcu, din satul Vatici, Orhei, nu uită de trecut şi de specificul neamului românesc. El a fondat muzeul „Vatra Strămoşească”. Muzeul este o casă ţărănească, veche de peste două secole, fiind construită în 1878.

„Am cumpărat această casă în 2006. La început, sătenii se uitau ciudat la mine, nu înţelegeau la ce mi-ar trebui o astfel de casă, care era gata-gata să se ruineze, să se facă una cu pământul”, îşi aminteşte bărbatul cu mustaţă stufoasă, prin care a trecut zăpada anilor frumoşi, trăiţi de el din plin. „E destul de greu să-ţi deschizi o afacere. Ca să iei un împrumut, trebuie să pui în gaj tot satul”, face glume bărbatul, trecut de a doua tinereţe.

„Când ruşii au venit, tradiţiile au început să dispară, până au rămas doar nişte urme şterse, aproape invizibile”

Casa, transformată în muzeu, se ţine pe nişte piloni de stejar. E împletită din nuiele, fiind acoperită cu lut şi paie. „Strămoşii noştri ştiau cum să construiască casele ca acestea să le ţină cald iarna şi răcoare vara. Aveau nişte tehnici şi obiceiuri atât de sănătoase, pe care, de-a lungul secolului grăbit şi schimbător, le-am uitat sau neglijat”, suspină Anton Laşcu.

Potrivit bărbatului, turismul rural este o nişă încă pustie în R. Moldova. Această activitate trebuie exploatată şi promovată. La muzeul „Vatra Strămoşească”, Anton Laşcu şi-a propus să reînvie atât tradiţia neamului, cât şi istoria. Astfel, el a muncit ani de zile pentru a restaura o parte din istoria poporului nostru. „Mai demult, nunţile durau trei zile. La ele participa tot satul. Omul venea cu ce avea. Toţi dansau, cântau… Acum, nu mai ştim aproape nimic despre viaţa buneilor noştri. După al doilea război mondial, când ruşii au venit, tradiţiile au început să dispară, până au mai rămas doar nişte urme şterse, aproape invizibile”, mărturiseşte Anton Laşcu.

De fapt, „Vatra Strămoşească” este un popas turistic unde vizitatorii pot să guste din bucatele tradiţionale. Gazda spune că are şi o gospodărie proprie, unde creşte animale şi cultivă legume. „Dar îmi e greu, pentru că oamenii, mai ales tânăra generaţie, s-a dezvăţat să muncească. Am căutat mai mult timp oameni ca să mă ajute să îngrijesc animalele. Le propuneam un salariu lunar de 2000 de lei, plus mâncare la amiază, dar tinerii refuzau. Ei nu vor să muncească pentru că se conduc de ideea că nu vor să fie argaţi, mai bine să cerşească şi să se îmbete, decât să lucreze pentru cineva. Aşa gândesc ei…”, explică Anton Laşcu.

„Schimbă-te tu, după care cere de la alţii această schimbare”

Pe un vârf de deal, urmărim imaginea satului Vatici, înconjurat de Codri. „Totul se vede ca în palmă. Sunt îndrăgostit de aceste locuri. De când trăiesc, nu mă satur să admir frumuseţea naturii de aici. Iar aerul din jur este atât de curat, încât vrei să-l mănânci, să-l ungi pe pâine. Păcat că, din an în an, tot mai mulţi tineri pleacă din sat şi lasă în urma lor doar case părăsite şi părinţi bătrâni, care plâng că nu are cine le aduce o cană cu apă. Mor satele. Toţi fug de la baştină. Oamenii nu au locuri de muncă. Ei înţeleg că nu mai au de ce sta în sat”, spune cu tristeţe bărbatul.

În acelaşi timp, el afirmă că şi turismul rural ar mai soluţiona din probleme, pentru că s-ar crea câteva locuri de muncă şi oamenii din sate nu ar fi nevoiţi să plece de acasă. „Turismul rural ar avea un viitor frumos şi atractiv în ţara noastră, dacă ar fi valorificat. În mâinile statului este nu doar viitorul oamenilor care popularizează acest petic de pământ rupt din rai, ci şi viitorul ţării. E nevoie doar de crearea locurilor de muncă, pentru ca oamenii să aibă cu ce-şi hrăni familia şi să nu se gândească la ziua de mâine cu lacrimi în ochi şi neîncredere. Aproape că nu producem nimic, tot cumpărăm, atunci de unde putem să mai avem venituri? De ce găsim în magazine fructe şi legume importate, oare nu pot fi vândute cele pe care le producem, ecologice? Cauza problemei este sărăcia, dar şi dezinteresul. Mulţi agricultori cresc ceea ce nu necesită multă muncă şi nu se conformează timpurilor şi cerinţelor de piaţă. Avem pământ bun şi roditor. Aruncă orice seminţe şi vei vedea că vor creşte. Agricultorii, dacă nu au tehnică, gata, parcă sunt fără mâini şi picioare. Cum poţi să-ţi ambalezi fructele dacă nu ai bani pentru cutii, şi tot de ce e nevoie. Aici ar trebui să se implice statul şi să investească în tehnica agricolă”, susţine Anton Laşcu.

Antreprenorul care încearcă să reînvie tradiţiile strămoşilor susţine că Moldova are nevoie de un nou început. „Ar trebui înlăturate de la putere persoanele corupte şi oamenii să fie mai buni unii cu alţii. Însă, în primul rând, schimbarea trebuie să pornească de la fiecare. Schimbă-te tu şi apoi cere de la alţii această schimbare… De aceea, am pornit să contribui la promovarea şi dezvoltarea Moldovei fondând acest muzeu şi nu mă voi opri aici”, spune bărbatul.