Campania „Cheamă ZdG în satul tău”: Flămânzi şi fără lucru, în lista de aşteptare a pensiei

Un sat înfo­fo­lit în zăpa­dă, pe fun­da­lul unei natu­ri ador­mi­te. Aşa am des­co­pe­rit satul Corop­ce­ni din raio­nul Tele­neş­ti. Încon­ju­rat de un lac îngheţat, un vii­tor pati­noar sub cerul liber pen­tru copii, satul Corop­ce­ni îşi ascun­de sub stra­tul subţi­re de zăpa­dă cele 426 de gos­po­dă­rii, iar vân­tul rece de iar­nă colin­dă prin cele pes­te 50 de case în care de mulţi ani nu mai tră­ieş­te nime­ni.

Pri­mul lucru pe care îl facem este să tre­cem pe la poş­tă, locul unde şti­ri­le prind con­tur, unde sunt depă­na­te amin­ti­ri, momen­te feri­ci­te sau tris­te pe care le tră­iesc săte­nii. La uşa ofi­ci­u­lui poş­tal s-a for­mat un rând de oame­ni care au venit să-şi pri­meas­că pen­sia sau să achi­te fac­tu­ri­le. „La ZdG este abo­na­tă o sin­gu­ră per­soa­nă – Petru Sprân­cea­nă. Ne-ar plă­cea să avem mai mulţi abo­na­ţi, dar ce să le faci, săr­ma­nii oame­ni pri­mesc pen­sii atât de mici, că nu le ajung nici de pâi­ne”, expli­că Tatia­na Leu, una din­tre poş­tă­ri­ţe, în timp ce com­ple­tea­ză fişa de pen­sie a unei local­ni­ce.

„Avem 50 de ani, dar arătăm de 70”

Cea mai mare gri­jă a săte­ni­lor este ce vor face mâi­ne. Cum vor supra­vi­eţui şi ce „sur­pri­ze” le pre­gă­tesc cei de la guver­na­re?

„Acum o lună, cal­cu­lam că mi-au mai rămas încă patru ani şi voi ieşi la pen­sie, dar am auzit la şti­ri că guver­nanţii au majo­rat vâr­sta de pen­sio­na­re. Mi-a venit să strig de amar. Acum chiar nu mai ştiu ce să fac”, se vaie­tă Lilia Rusu din Corop­ce­ni. Feme­ia nu are un loc de mun­că sta­bil. Ea supra­vi­eţu­ieş­te dato­ri­tă mun­cii sezo­ni­e­re şi roa­de­lor adu­na­te de pe pămân­tul pe care îl are. „E greu să-ţi găseş­ti un loc de mun­că în sat, unde nu este nicio fabri­că, nimic. Aici poţi doar îngri­ji pămân­tul, dar asta nu-ţi ajun­ge să tră­ieş­ti tot anul. Sunt zile în care ajun­gi să nu ai din ce-ţi cum­pă­ra măcar jumă­ta­te de pâi­ne. Dar acum…”, oftea­ză feme­ia.

„Cei de la con­du­ce­re îşi amin­tesc de noi doar la ale­ge­ri, apoi uită şi dau cu picio­rul în cei care i-au ales, având încre­de­re în ei. Acum majo­rea­ză vâr­sta de pen­sio­na­re tot spre bine­le lor, ca să-şi măreas­că sala­ri­i­le şi să plă­teas­că mai puţin oame­ni­lor care au lucrat cin­stit o via­ţă. Ne fură şi bătrâ­neţea, şi puţi­nul pe care-l avem sau urma să-l avem”, ada­u­gă Nico­lae Vechiu, com­ple­tând un abo­na­ment la un ziar local.

„La ale­ge­ri aştep­tăm să vină unul mai bun la con­du­ce­re. Votăm. Spe­răm că facem ale­ge­rea corec­tă, dar tot pes­te un nemer­nic nime­rim. În cele din urmă, popo­rul rămâ­ne opri­mat şi deru­tat. Lumea de la noi, de când este, rab­dă şi rab­dă, dar nu a mai rămas mult şi nu se va mai ale­ge nimic din noi”, susţi­ne Lilia Rusu, aranjându-şi bro­bo­a­da şi tre­când cu mâna pes­te faţa con­tu­ra­tă de ridu­ri adân­ci, arse de vân­tul rece. „Uitaţi-vă la noi. Avem 50 de ani, dar ară­tăm de 70. Apoi, puţi­ni oame­ni din sat, mai ales băr­ba­ţii, ajung la vâr­sta de 60 de ani. Toţi sun­tem bol­na­vi din cau­za sără­ci­ei, mun­cii gre­le, isto­vi­toa­re şi a dis­pe­ră­rii din care gus­tăm zil­nic”, ada­u­gă Lilia.

63 de ani – vârsta de pensionare

Săte­nii spun că ini­ţi­a­ti­va de a majo­ra vâr­sta de pen­sio­na­re era posi­bi­lă doar în cazul în care nive­lul de via­ţă al oame­ni­lor din R. Mol­do­va ar fi fost la fel ca cel din Uniu­nea Euro­pea­nă. „Aco­lo, în UE, oame­nii o duc alt­fel, au un alt sala­riu, au alte con­di­ţii de via­ţă, au un sis­tem medi­cal dezvol­tat şi tră­iesc mai mult… Apoi, acest pro­iect de majo­ra­re a vâr­stei de pen­sio­na­re ar fi bun doar în cazul în care oame­nii de la noi ar avea un loc de mun­că sta­bil, fiind asi­gu­ra­ţi că nu vor sta pe dru­mu­ri până la ieşi­rea la pen­sie”, opi­nea­ză Ion Cur­chi, direc­to­rul gim­na­zi­u­lui din sat.

Pro­iec­tul pri­vind refor­ma­rea sis­te­mu­lui de pen­sii a fost votat vine­ri, 16 decem­brie, în lec­tu­ră fina­lă cu votul a 51 de depu­ta­ţi din majo­ri­ta­tea par­la­men­ta­ră. Ast­fel, din 2017, vâr­sta de pen­sio­na­re va cre­ş­te trep­tat în R. Mol­do­va, iar băr­ba­ţii şi feme­i­le vor ieşi la pen­sie la ace­ea­şi vâr­stă, 63 de ani. Adi­că, vâr­sta de pen­sio­na­re pen­tru băr­ba­ţi va cre­ş­te de la 62 la 63 de ani, câte patru luni anu­al, şi va fi atin­să la 1 ianu­a­rie 2019, iar pen­tru femei va cre­ş­te câte şase luni anu­al şi va fi atin­să pe 1 iulie 2028. Şi sta­gi­ul de coti­za­re pen­tru femei şi băr­ba­ţi va fi ace­la­şi – de 34 de ani. Sta­gi­ul de coti­za­re pen­tru băr­ba­ţi se va sta­bi­li înce­pând cu 1 iulie 2018, iar pen­tru femei de la 1 iulie 2024. Pro­iec­tul pre­ve­de şi o nouă for­mu­lă de cal­cu­la­re a pen­si­ei, care va face posi­bi­lă cre­a­rea unui nou ser­vi­ciu ce va ofe­ri cetă­ţe­ni­lor oport­u­ni­ta­tea de a-şi cal­cu­la vii­toa­rea pen­sie.

„Aşa fac doar hoţii”

Oame­nii sunt nemulţu­mi­ţi şi de fap­tul că mul­te deci­zii impor­tan­te au fost lua­te în pri­pă, pe timp de noap­te. „Noul guvern a fost înves­tit noap­tea, mai nou şi pro­cu­ro­rul gene­ral, repe­de s-a votat şi majo­ra­rea vâr­stei de pen­sio­na­re şi amnis­tia fis­ca­lă… aşa fac doar hoţii: pe când lumea doar­me sau se pre­gă­teş­te de săr­bă­to­ri, ei îşi votea­ză legi­le şi înves­tesc în fun­cţii de frun­te oame­nii de care au nevo­ie. Noi le-am dat votul de încre­de­re, iar ei îşi ara­tă ade­vă­ra­ta faţă”, spu­ne Lilia Rusu.

„Guver­nul a insis­tat şi a adop­tat pe furiş pro­iec­tul de majo­ra­re a vâr­stei de pen­sio­na­re, deşi a fost cri­ti­cat de mulţi expe­rţi şi de sin­di­ca­te. Pro­pu­ne­ri­le soci­e­tă­ţii au fost igno­ra­te, folosindu-se momen­tul în care lumea e pre­o­cu­pa­tă de sosi­rea săr­bă­to­ri­lor de iar­nă. Menţio­năm că ter­me­nul limi­tă pen­tru pre­zen­ta­rea pro­pu­ne­ri­lor de la soci­e­ta­tea civi­lă a fost sta­bi­lit de Minis­te­rul Mun­cii şi Pro­te­cţi­ei Soci­a­le până la 14 decem­brie, însă exe­cu­ti­vul a apro­bat pro­iec­te­le de acte legi­sla­ti­ve ce ţin de refor­ma sis­te­mu­lui de pen­sii deja pe 5 decem­brie, iar Par­la­men­tul le-a votat în pri­ma lec­tu­ră pe data de 8 decem­brie în con­di­ţii noc­tur­ne, fără nicio con­sul­ta­re cu soci­e­ta­tea civi­lă”, susţin repre­zen­tanţii Uniu­nii Pen­sio­na­ri­lor din R. Mol­do­va.

Pen­tru a intra în vigoa­re, legea tre­bu­ie pro­mul­ga­tă de preşe­din­te­le R. Mol­do­va. Amin­tim că, până în pre­zent, vâr­sta de pen­sio­na­re pen­tru băr­ba­ţi con­sti­tu­ia 62 de ani, iar pen­tru femei – 57 de ani. Potri­vit sta­tis­ti­ci­lor, în R. Mol­do­va sunt apro­xi­ma­tiv 680 de mii de pen­sio­na­ri.

„Nu producem nimic, doar consumăm”

Tot mai grea este via­ţa în medi­ul rural, recu­noa­ş­te pri­ma­rul satu­lui Corop­ce­ni, Nico­lae Badan. El este la al tre­i­lea man­dat şi, din 2007, a reu­şit, cu aju­to­rul mai mul­tor gran­tu­ri euro­pe­ne, să ali­men­te­ze gos­po­dă­ri­i­le din sat cu gaze şi apă. De ase­me­nea, a fost repa­ra­tă gră­di­ni­ţa şi şcoa­la. „Acum, situ­a­ţia devi­ne tot mai grea. Sta­tul a mai scos niş­te bani din buge­tul pri­mă­ri­ei şi am fost nevo­iţi să mai tăiem din sala­rii. Nu mai avem din ce repa­ra casa de cul­tu­ră, care mai are puţin şi se dărâ­mă. Într-o sta­re com­pli­ca­tă e şi clă­di­rea pri­mă­ri­ei. Când e frig, lipim peli­cu­lă la gea­mu­ri ca să nu îngheţăm, ca în anii ‘60. Dar nu avem din ce face repa­ra­ţii. Tim­pu­ri gre­le tră­im…”, zice pri­ma­rul.

Potri­vit lui, ocu­pa­ţia prin­ci­pa­lă a oame­ni­lor din sat este agri­cul­tu­ra, care „este pusă pe brân­ci”, la fel ca în toa­tă Mol­do­va. „Acum câţi­va ani, mai mulţi tine­ri au reve­nit aca­să şi au plan­tat livezi, vii, au încer­cat să facă ceva aici, dar au renu­nţat când au văzut că nu au unde vin­de roa­da. Ast­fel, au lăsat totul şi au ple­cat iară­şi pes­te hota­re, în sat rămânând mai mulţi bătrâ­ni”, expli­că pri­ma­rul.

„Puţi­ni tine­ri au mai rămas în sat. În acte e scris că tră­iesc în Corop­ce­ni, dar, de fapt, tră­iesc în Por­tu­ga­lia sau Ita­lia de zeci de ani. Şi acest lucru este clar. Situ­a­ţia la noi este dra­ma­ti­că, pen­tru că nu avem o bază eco­no­mi­că. Nu pro­du­cem nimic, doar con­su­măm”, spu­ne direc­to­rul gim­na­zi­u­lui, unde înva­ţă cir­ca 180 de ele­vi.

Ion Cur­chi, direc­to­rul gim­na­zi­u­lui din Corop­ce­ni

„În urmă cu câţi­va ani, am încer­cat să atra­gem inves­ti­to­ri stră­i­ni, ca să des­chi­dă o fabri­că şi oame­nii să aibă unde mun­ci, dar aceş­tia au refu­zat, atun­ci când au văzut dru­mul, şi au spus că e greu să des­chi­dă o fabri­că, când trans­por­ta­rea pro­du­se­lor va fi atât de ane­vo­ioa­să”, îşi amin­teş­te pri­ma­rul.

„Oame­nii de la sat sunt necă­ji­ţi. Nive­lul de mor­ta­li­ta­te e foar­te îna­lt. Feme­i­le tră­iesc mai mult, dar băr­ba­ţii mor pe-un capăt. Dar ce să faci dacă nu ai unde lucra? Nici să ple­ci unde­va nu poţi, pen­tru că şi aco­lo tre­bu­ie bani. Oame­nii de la noi au fost şi sunt bătu­ţi de cei de la guver­na­re. Se spu­ne că nimic nu este veş­nic, însă acest lucru e veş­nic la noi”, con­sta­tă Nico­lae Vechiu, un locu­i­tor din Corop­ce­ni.

Potri­vit Biro­u­lui Naţio­nal de Sta­tis­ti­că, dura­ta medie a vieţii în R. Mol­do­va în anul 2015 a con­sti­tu­it 71,5 ani, la băr­ba­ţi – 67,5 şi la femei – 75,5 ani. Tot­o­da­tă, în ace­la­şi an s-a înre­gis­trat o uşoa­ră cre­ş­te­re a numă­ru­lui dece­da­ţi­lor în raport cu 2014. Dura­ta medie a vieţii popu­la­ţi­ei din medi­ul urban este mai mare cu cir­ca patru ani com­pa­ra­tiv cu medi­ul rural.



Ediția tipărită a Ziarului de Gardă apare cu sprijinul DEPARTAMENTULUI POLITICI PENTRU RELAŢIA CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI A MINISTERULUI DE EXTERNE AL ROMÂNIEI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • giku patla­gi­ca

    pai de ce sara­cii is fla­min­zi?
    prea mult ati lup­tat cu fuma­to­rii si iaca cafe­ne­le­le si ele in fali­ment
    nu mai spun cu ce sa mai lup­tat ca cei­lal­ti au emi­grat
    astep­tam taxa de lux pe imo­bil sa mai scu­tu­ram si com­pa­ni­i­le de con­struc­tii majo­ri­ta­tea de azi pe mii­ne alte­le deja in fali­ment
    de pia­ta auto care gifie e clar cu din­sa

    sin­gu­ra ramu­ra pro­fi­ta­bi­la la moment sunt amen­zi­le

    numa­rul sara­ci­i­lor se va dub­la in urma­to­rii ani dato­ri­ta pre­sei care ser­ves­te pe cei care ne-au adus

    daca ati sti macar isto­ria con­tem­po­ra­na si nu tre­u­ie de dus depar­te.

    Rusia ce face la ince­pu­tul ani­lor 90?
    Cum ea vin­dea vod­ca pale­o­na­ia sa mai adu­ca ceva in bud­get.
    Da nu voi hitrii ati inter­zis fuma­tul de par­ca nu stiu ce.

    Da voi sti­ti ce fumea­za Euro­pe­nii in Olan­da sau Ger­ma­nia in Cofee Shops?

    Habar nu ave­ti.

    Dati vina pe guver­na­re?

    Eu as da vina pe voi.

    Habar nu ave­ti ca tara­nii de la sat nu au ce face cu sara­cia lor da pe noi ne-ati alun­gat sau ne-ati facut con­di­tii sa imi­gram.

    Cre­de­ti ca vom tri­mi­te bani cum se spu­ne aca­sa?

    De unde?

    Voi habar nu ave­ti ca in Olan­da gases­ti liber imo­bi­le la pred de Chi­si­nau.

    Mai este Ger­ma­nia olea­ca mai eftin.

    De Cehia, Slo­ve­nia, UNga­ria voi iara habar nu ave­ti.

    Si iara­si voi care scri­e­ti arti­co­le in offi­ce habar nu ave­ti ca cei care ajung aco­lo nu mai vin ina­poi.

    Eu nu spun de cei cu 9 cla­se care fura un ou pe urma un bou si merg la deport.
    Ei vor veni ina­poi sa va faca remont de rahat la voi aca­sa.

    Vor­besc de cei care pot con­tri­bui real la eco­no­m­mie.

    Ei is pier­du­ti pen­tru voi.

    Oare cre­de­ti ca cei care pasc oile o sa ridi­ce eco­no­mia?

    Oi sunt pes­te tot da nu ai ce face cu ele.