Miliardul poate fi restituit prin amnistie fiscală?

Bene­fi­ci­a­rii fina­li ai Legii pri­vind amnis­tia fis­ca­lă nu sunt cetă­ţe­nii care vor, cu ade­vă­rat, să lucre­ze, dar un con­tin­gent de 8-10% care încear­că să-şi lega­li­ze­ze capi­ta­lu­ri­le sau cei viza­ţi în rapor­tul Kro­ll, care vor să sca­pe de inves­ti­ga­ţie. De aceas­tă păre­re sunt expe­rţii eco­no­mi­ci care cer Par­la­men­tu­lui retra­ge­rea pro­iec­tu­lui de lege, pen­tru a nu con­di­ţio­na intro­du­ce­rea în cir­cu­i­tul legal a mili­ar­du­lui de dola­ri furat în 2014 de la cele trei băn­ci.

În afa­ră de ris­cu­ri­le lega­te de coru­pţia fun­cţio­na­ri­lor şi de cre­ş­te­rea feno­me­nu­lui spă­lă­rii bani­lor, con­tro­ver­sa­ta lege a amnis­ti­ei fis­ca­le, care va impo­zi­ta cu 2% ave­ri­le ascun­se, scoa­se la supra­fa­ţă de bună-voie, ar putea per­mi­te repa­tri­e­rea mili­ar­du­lui în R. Mol­do­va, îna­in­te ca banii să fie blo­ca­ţi de auto­ri­tă­ţi­le stră­i­ne care inves­ti­ghea­ză fur­tul. La rân­dul lor, par­la­men­ta­rii spun că amnis­tia nu este şi pena­lă, prin urma­re, fra­u­de­le ar urma, ori­cum, să fie pedep­si­te.

Legea, în esenţă, are două com­po­nen­te. Pri­ma ţine de libe­ra­li­za­rea capi­ta­lu­lui: ori­ce per­soa­nă fizi­că va putea decla­ra mij­loa­ce băneş­ti, bunu­ri imo­bi­le, cote-părţi, valo­ri mobi­li­a­re, mij­loa­ce de trans­port care, până acum, erau înre­gis­tra­te pe alte per­soa­ne sau nu erau înre­gis­tra­te. De ase­me­nea, per­soa­na va putea ree­va­lua acti­ve­le decla­ra­te la o valoa­re mai mică, fiind garan­ta­tă pro­te­cţia juri­di­că (sta­tul nu va putea veri­fi­ca pro­ve­nienţa aces­tor acti­ve şi nici nu va putea apli­ca san­cţiu­ni per­soa­ne­lor care deţin fun­cţie publi­că pen­tru dobân­di­rea ili­ci­tă sau nede­cla­ra­rea aces­tor pro­pri­e­tă­ţi), în schim­bul unei taxe de 2% din valoa­rea acti­ve­lor. A două com­po­nen­tă vizea­ză sti­mu­la­rea fis­ca­lă: anu­la­rea tutu­ror pena­li­tă­ţi­lor fis­ca­le a per­soa­ne­lor fizi­ce şi juri­di­ce în schim­bul achi­tă­rii sumei dato­ra­te.

Sem­ne de între­ba­re refe­ri­toa­re la ade­vă­ra­tul scop al legii gene­rea­ză, potri­vit expe­rţi­lor Cen­tru­lui Ana­li­tic Inde­pen­dent „Expert-Grup”, gra­ba aleşi­lor popo­ru­lui care, la 16 decem­brie, votau în pri­mă lec­tu­ră pro­iec­te­le nr. 451 şi 452, fără ca avi­ze­le Guver­nu­lui să fie publi­ca­te pe pagi­na web a Par­la­men­tu­lui şi în con­di­ţi­i­le în care a fost orga­ni­za­tă o sin­gu­ră con­sul­ta­re publi­că, cu o zi mai devre­me. Direc­to­rul exe­cu­tiv al „Expert-Grup”, Adri­an Lupu­şor, susţi­ne că Exe­cu­ti­vul, par­te­ne­rii de dezvol­ta­re, repre­zen­tanţii soci­e­tă­ţii civi­le şi ai mediu­lui de afa­ce­ri nu au avut timp pen­tru a cunoa­ş­te pro­iec­tul şi pen­tru a for­mu­la reco­man­dă­ri. El con­si­de­ră că exis­tă sus­pi­ciu­ni jus­ti­fi­ca­te că „legea e pro­mo­va­tă în gra­bă pen­tru per­soa­ne­le juri­di­ce care au ştiut/au fost infor­ma­te din timp des­pre o even­tu­a­lă amnis­tie fis­ca­lă”.

„Ini­ţi­a­ti­va de libe­ra­li­za­re a capi­ta­lu­lui e în con­tra­di­cţie cu „Pache­tul de inte­gri­ta­te”, votat în 2016 de Par­la­ment, făcând par­te din Foa­ia de par­cus pri­vind agen­da de refor­me pri­o­ri­ta­re sta­bi­li­tă de R. Mol­do­va şi UE. „Pache­tul de inte­gri­ta­te” insti­tu­ie un meca­nism minu­ţi­os de decla­ra­re şi veri­fi­ca­re a ave­ri­lor şi inte­re­se­lor fun­cţio­na­ri­lor. Libe­ra­li­za­rea capi­ta­lu­lui inter­zi­ce veri­fi­ca­rea pro­ve­nienţei pro­pri­e­tă­ţii fun­cţio­na­ru­lui şi san­cţio­na­rea aces­tu­ia pen­tru nede­cla­ra­rea ante­ri­oa­ră a aces­tei pro­pri­e­tă­ţi. Ini­ţi­a­ti­va redu­ce la zero efec­tul „Pache­tu­lui de inte­gri­ta­te” şi des­cu­ra­jea­ză fun­cţio­na­rii care şi-au decla­rat one­st pro­pri­e­tă­ţi­le”, susţin repre­zen­tanţii soci­e­tă­ţii civi­le.

Dacă va fi vota­tă în lec­tu­ră fina­lă, ave­ri­le ascun­se ale mol­do­ve­ni­lor vor putea fi scoa­se la lumi­nă până pe 15 apri­lie 2017, timp în care nu vor fi veri­fi­ca­te de Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te.

Vea­ce­slav Negru­ţă, ex-ministru al Finanţe­lor, susţi­ne că amnis­tia este nece­sa­ră, deo­a­re­ce inves­ti­ga­ţia inter­na­ţio­na­lă pri­vind fur­tul mili­ar­du­lui, a Com­pa­niei Kro­ll şi a FBI, avansea­ză şi ar putea blo­ca banii dis­pă­ru­ţi din sis­te­mul ban­car pes­te hota­re. Res­pec­tiv, dacă legea va tre­ce, va fi posi­bi­lă repa­tri­e­rea şi lega­li­za­rea aces­tor bani în Mol­do­va, în afa­ra juris­di­cţi­ei anche­ta­to­ri­lor stră­i­ni.

„Ime­di­at după furt, banii au fost eva­cu­a­ţi în zone offsho­re. Acum urmea­ză a fi repa­tri­a­ţi, pen­tru a-i pune la adă­post. Şi, pen­tru ca hoţii să stea rela­xa­ţi, art.10 din legea buclu­ca­şă le ofe­ră lini­ş­tea dori­tă. Acest arti­col sta­tu­ea­ză că cei care şi-au lega­li­zat capi­ta­lul nu vor fi urmă­ri­ţi”, spu­ne exper­tul eco­no­mic Ghe­or­ghe Cos­tan­da­che, citat de Deut­sche Wel­le.

De cea­lal­tă par­te, preşe­din­te­le Par­la­men­tu­lui dă asi­gu­ră­ri că cei care au deva­li­zat băn­ci­le vor putea fi tra­şi la răs­pun­de­re în con­ti­nu­a­re, deo­a­re­ce Legea amnis­ti­ei fis­ca­le nu iar­tă fra­u­de­le ban­ca­re şi spă­la­rea de bani. Într-un inter­viu pen­tru Euro­pa Libe­ră, Andri­an Can­du a decla­rat că legea res­pec­ti­vă nu va fi vota­tă înlec­tu­ra a douapână nu va exis­ta o exper­ti­ză com­ple­tă şi pozi­ti­vă din par­tea Fon­du­lui Mone­tar Inter­na­ţio­nal, Ban­ca Mondi­a­lă, struc­tu­ri­le euro­pe­ne.”

Drept rea­cţie a votu­lui din Legi­sla­tiv, şase orga­ni­za­ţii negu­ver­na­men­ta­le din Româ­nia au adre­sat o peti­ţie către prin­ci­pa­lii dona­to­ri şi par­te­ne­ri exter­ni ai R. Mol­do­va să opreas­că toa­te finanţă­ri­le pro­mi­se R. Mol­do­va, dacă auto­ri­tă­ţi­le nu renu­nţă la ini­ţi­a­ti­va „amnis­ti­ei fis­ca­le”.

În opi­nia lui Sorin Ioni­ţă, expert român din cadrul Expert Forum (EFOR), un caz de amnis­tie fis­ca­lă se dis­cu­tă mult în soci­e­ta­te, cântărindu-se toa­te avan­ta­je­le şi dez­a­van­ta­je­le, paşi pe care auto­ri­tă­ţi­le mol­do­ve­ne nu i-au urmat. „E o lege apă­ru­tă pes­te noap­te. E posi­bil să pre­va­le­ze dez­a­van­ta­je­le, adi­că des­cu­ra­ja­rea con­tri­bu­a­bi­li­lor core­cţi. Oame­nii nu-şi vor mai plăti taxe­le, aştep­tând o altă amnis­tie. Deci, pot apă­rea efec­te adver­se: în loc să adu­ci bani la buget, te tre­zeş­ti cu o gau­ră mare”, a atenţio­nat Sorin Ioni­ţă.

Amin­tim că, ante­ri­or, auto­ri­tă­ţi­le de la Chi­şi­nău au decis să sal­veze sis­te­mul ban­car prin trans­for­ma­rea mili­ar­du­lui furat în dato­rie publi­că.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. ivan cel groaznic

    Mili­ar­du se afla la sta­pi­ni lu Dodon ! Sa mai zis asta … da, se uita …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *