„Păcatele” judecătorilor care nu au plăcut preşedintelui

Cinci judecători, candidaturile cărora au fost propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, au fost respinşi de către şeful statului. Nicolae Timofti a decis să nu accepte candidatura lui Ion Ţurcan pentru funcţia de preşedinte al Judecătoriei sect. Centru din Chişinău, cea a Nataliei Berbec pentru funcţia de judecător la Judecătoria Hânceşti, dar şi candidaturile lui Serghei Gubenco, Grigore Colev şi Ştefan Starciuc pentru funcţia de judecători la Curtea de Apel Comrat.

„În procesul examinării candidaturilor propuse, şeful statului a constatat că aceşti magistraţi nu corespund exigenţelor formulate în Legea cu privire la statutul judecătorului. În scrisoarea transmisă CSM, preşedintele Nicolae Timofti a indicat că informaţiile prezentate de instituţiile abilitate ridică problema integrităţii acestor judecători. […] Reiterez poziţia expusă anterior cu privire la necesitatea corespunderii candidaţilor la funcţia de judecător cerinţelor înalte prevăzute de lege, în conformitate cu spiritul reformelor în sectorul justiţiei”, se arată în scrisoarea semnată de preşedintele Nicolae Timofti. Şeful statului a solicitat CSM să verifice suplimentar candidaturile menţionate prin prisma integrităţii şi compatibilităţii cu interesele funcţiei publice”, se spune într-un comunicat al Preşedinţiei. „Scrisoarea a ajuns la noi. Ea nu poate fi făcută publică. Probabil, la şedinţa următoare a CSM, o vom discuta”, ne-a zis Victor Micu, preşedintele CSM.

„Eu, în viaţa mea, la Poiana Braşov nici nu am fost”

ZdG a aflat că preşedintele, la fel ca şi alteori când a respins un magistrat propus de CSM, şi-a întemeiat decizia pe informaţii venite de la Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Astfel, în cazul refuzului de a-l numi în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Centru pe Ion Ţurcan, Timofti a făcut referire la o informaţie a SIS în care se menţiona că magistratul ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la un figurant într-un dosar. „Este dreptul dlui preşedinte de a respinge sau de a promova. D-lui, în nota pe care a trimis-o Consiliului, a făcut trimitere la o sesizare a SIS care nu are vreun suport factologic şi nici nu corespunde adevărului. Ce a fost scris în acea sesizare nu este adevărat. Tot ce s-a invocat în nota respectivă a constituit obiect de examinare şi ar fi avut loc încă acum trei ani şi ceva. Cu toate acestea, ei din nou scriu minciuni, mă scuzaţi de expresie”, ne-a spus Ion Ţurcan, vădit nemulţumit.

„Sesizarea a fost expediată către CSM şi, prin decizia Inspecţiei Judiciare, s-a refuzat pornirea procedurii disciplinare, pentru că argumentele expuse erau vădit neîntemeiate. Aşa chiar scrie. Tot ce este scris în sesizare chipurile s-ar fi întâmplat acum trei ani şi ceva. Acolo este scris că eu m-aş fi dus pe foi turistice la Poiana Braşov, la staţiunea balneară, bilete care mi-ar fi fost oferite „cadou”. Eu în viaţa mea la Poiana Braşov nici nu am fost. Nici eu, nici soţia mea, nici copiii mei. Nimeni, niciodată, nu a fost acolo. Iar aceste lucruri pot fi verificate uşor. Iată pe mine tot mă pune în gardă de unde SIS-ul poate născoci asemenea informaţii. Când un judecător se abate cu un milimetru de la lege, din start, repejor, se aplică o procedură disciplinară, dar iată când SIS scrie aşa minciuni, pentru dânşii, nicio consecinţă nu există. E inechitabil. SIS a contestat decizia Inspecţiei la Colegiul Disciplinar, iar Colegiul de Admisibilitate urmează să pronunţe o hotărâre definitivă. După ce va fi o asemenea hotărâre, eu cred că lucrurile se vor limpezi şi dl preşedinte îşi va schimba părerea”, crede preşedintele Judecătoriei Centru.

ZdG a încercat să discute cu reprezentanţii Inspecţiei Judiciare, pentru a afla la ce etapă se află sesizarea SIS în cazul lui Ion Ţurcan. Elena Gligor, inspector-judecător principal, a refuzat însă orice discuţie la acest subiect, precizând că nu ar trebui să ne intereseze un subiect care ar fi de fapt secret, dar şi că ea nu ar fi obligată să ne răspundă. Reprezentanţii CD ne-au spus că contestarea SIS încă nu a fost discutată de Colegiul de Admisibilitate al CD.

CV-ul „disciplinar” al judecătorului Ţurcan

Ion Ţurcan este preşedintele Judecătoriei Centru din 2011, după ce în 2009 a fost numit în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă. Deşi, conform Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile lui Ţurcan nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană, pe site-ul magistrat.md se spune că o hotărâre a completului de judecată din care făcea parte şi acesta a constituit obiect de examinare la CtEDO. E vorba de hotărârea „Avram şi alţii v. Moldova”, din iulie 2011, în care R. Moldova a fost găsită vinovată de violarea art. 8 CEDO – acordarea de către instanţele de judecată naţionale a unei compensaţii insuficiente pentru ingerinţa în viaţa privată, în urma filmării reclamanţilor şi difuzării înregistrării video la televiziunea naţională.

În 2011, Ion Ţurcan a fost implicat într-un incident mai ciudat. În nişte imagini video se observă că magistratul a fost oprit de poliţie pentru că era la volan cu centura de siguranţă necuplată. Deşi poliţiştii l-au somat să oprească, Ţurcan i-a ignorat mai întâi. Ulterior, a oprit şi s-a legitimat, iar inspectorul a încercat să afle dacă judecătorul ar fi fost în stare de ebrietate, dar fără succes. Mai târziu, Ţurcan a lăsat să se înţeleagă că acţiunile poliţiei ar fi fost o provocare. Tot în 2011, numele magistratului a fost implicat într-o decizie referitoare la „atacul raider” de la Universalbank. În urma deciziei sale din 4 martie 2011, acţiunile băncii au trecut în proprietatea off-shore-ului din Panama, Komer Food. „Fără supărare, dar nu pot comenta nicio decizie”, a spus atunci Ţurcan, pentru ZdG, precizând că hotărârea pronunţată de el a fost menţinută de Curtea de Apel Chişinău. În 2011-2012, numele lui Ion Ţurcan figurează în cel puţin 4 proceduri disciplinare intentate de membrii CSM. Doar într-un caz, însă, CD a decis să-l pedepsească pe magistrat cu mustrare, găsindu-l vinovat de încălcarea obligaţiei de imparţialitate, când a acceptat să examineze o cerere care nu era de competenţa sa. La scurt timp, însă, membrii CSM au admis contestaţia lui Ţurcan şi au casat hotărârea CD, motivând că Vasile Creţu, unul dintre membrii de atunci ai CSM, ar fi intentat procedura de atestare înainte de termen, astfel, Consiliul considerând inoportună sancţionarea judecătorului, deşi membrii CSM au ajuns atunci la concluzia că Ion Ţurcan, într-adevăr, încălcase legea.

Candidată la funcția de judecător, respinsă din cauza lui Platon

Un alt judecător respins de Timofti este Natalia Berbec. De fapt, Berbec este abia candidată la funcţia de judecător, fiind absolventă a Institutului Naţional al Justiţiei. Toamna trecută, aceasta fusese respinsă de Timofti, după ce CSM a decis acceptarea ei în funcţia de judecător. Atunci, preşedintele îşi motiva decizia, probabil, ca şi acum, pe informaţiile SIS, care arătau că, în 2001-2009, aceasta a activat în funcţie de jurist la ÎM „Regia Transport Electric” (RTEC), întreprindere supusă atunci unor „atacuri raider”. Tot SIS scria că Natalia Berbec s-a aflat anterior în relaţii de concubinaj cu un oarecare Ruslan Garştea, care, la rându-i, avea relaţii de interese cu afaceristul Veaceslav Platon, cel care ar fi fost implicat în atacurile raider de la RTEC. Anul trecut, în timpul unei şedinţe a CSM, Berbec a negat informaţiile prezentate de SIS. „Cum să demonstrez că nu-l cunosc pe Platon, dacă eu chiar nu-l cunosc?”, a întrebat Berbec reprezentanţii CSM.

Nicolae Timofti a respins şi candidaturile lui Serghei Gubenco, Grigore Colev, de la Judecătoria Comrat, şi a lui Ştefan Starciuc, de la Judecătoria Cantemir. Toţi trei au fost propuşi de CSM la funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Judecătorul Grigore Colev, pe numele căruia, în 2011-2013, fuseseră depuse două plângeri, a fost implicat, în 2014, într-un scandal din Găgăuzia. Atunci, Ivan Burgudji, deputat în Adunarea Populară, l-a acuzat pe magistrat că ar fi emis o decizie de încetare a competenţelor directorului Teleradio Găgăuzia, fiind „interesat material”. „Materialele trebuie trimise Direcţiei de combatere a corupţiei, trebuie sesizat CSM şi preşedintele Moldovei, cu rugămintea de a elibera judecătorul din funcţie”, spunea Burgudji. Ulterior, numele magistratului a fost legat de eliberarea din arest a unui inculpat care, cu doar câteva zile mai devreme, atacase o tânără cu cuţitul. „Nu fac comentarii. La revedere”, ne-a zis Grigore Colev.

Implicat în dosarul „spălării” a 18,5 miliarde USD

Despre Ştefan Starciuc, ZdG a scris anterior că i-a aplicat unui om de afaceri din regiune o pedeapsă non-privativă de libertate, după ce acesta a luat zeci de mii de euro de la mai multe persoane în schimbul promisiunii că le va construi apartamente. Starciuc a şi schimbat calificarea infracţiunii, motivându-şi decizia prin faptul că blocul de locuit nu a fost ridicat din motive ce nu ţin de competenţa lui Dermenji.

Numele judecătorului Serghei Gubenco figurează în scandalosul dosar de spălare de bani (18,5 miliarde USD). Portalul rus kommersant.ru scria, în 2014, că Gubenco a decis, în 2010, printr-o hotărâre judecătorească, să dea 200 de milioane USD Companiei britanice Seabon Ltd într-un aşa-zis litigiu pe care aceasta îl avea cu firmele ruseşti „Omega” şi „Laimex” şi locuitorul din Congaz, R. Moldova, Victor Agapiev. Nu am reuşit să vorbim cu judecătorii Starciuc şi Gubenco, despre care am fost anunţaţi că ar fi în şedinţe.

Acum, CSM urmează să analizeze repetat candidaturile acestor cinci judecători, iar dacă va decide să le remită preşedintelui, pentru aceleaşi funcţii, şeful statului nu va mai avea dreptul să-i respingă.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *