Cât ne costă un “killer”?

245-procDeşi a fost găsită arma din care urma să fie împuşcat fostul vicepremier, liderul PPCD, Iurie Roşca, procurorii încă nu au stabilit cine este killerul care îl urmărea pe politician. În timp ce oamenii legii sunt pe urma acestuia, Curtea Supremă de Justiţie a recunoscut încălcarea dreptului la prezumţia nevinovăţiei la conferinţa de presă din 15 ianuarie 2009.

În acea zi, procurorul general, Valeriu Gurbulea, şi viceministrul de Interne, Valentin Zubic, afirmau că Ion Pleşca şi Serafim Urechean, deputaţi AMN, precum şi Valeriu Pasat, ex-director SIS, ar fi angajat un killer, ca să-l asasineze pe Iurie Roşca.La acea conferinţă de presă cei doi înalţi funcţionari de stat anunţau că cei trei ar fi discutat în repetate rânduri cu presupusul asasin.

Tot atunci, Valeriu Gurbulea anunţa că acel killer decisese să-şi contacteze victima la telefonul mobil, cerându-i bani «pentru viaţa sa». Se pare, zicea Gurbulea, decizia a fost luată pe când acesta se afla la frontiera R. Moldova. «Din primele zile când am primit informaţia despre aflarea killerului în R. Moldova au fost întreprinse toate măsurile de securitate ale lui Roşca şi a membrilor familiei sale», declara viceministrul de Interne, Valentin Zubic, la acea conferinţă de presă. Tot el afirma că, datorită apelului telefonic, au reuşit să identifice locul aflării killerului, apartamentul închiriat de acesta şi persoanele cu care contactase. Nu a fost identificat doar asasinul (!). Percheziţionând apartamentul pe care presupusul killer îl închiria, poliţiştii au descoperit un pistol, cărţi topografice pe care era indicat sediul PPCD, casa lui Iurie Roşca, dar şi fotografii cu acesta.

Amintim că, în chiar a doua zi după conferinţa de la Procuratura Generală, jurnaliştii s-au adunat la o altă conferinţă, la sediul AMN. Acolo, Ion Pleşca şi Serafim Urechean prezentau probele prin care fusese fabricat acel dosar. Jurnaliştilor le-au fost arătate imagini video, filmate de camera de supraveghere a unui restaurant din Sângera. «Poliţia a ascuns droguri şi 11 mii USD, bani care ar fi fost plătiţi pentru asasinarea lui Roşca. Organele de drept, însă, afirmă că au găsit dovezi», explicau reprezentanţii AMN în ziua imediat următoare conferinţei organizate de Procuratura Generală. Potrivit imaginilor prezentate de AMN, doi poliţişti au plasat drogurile în timp ce jucau biliard. De asemenea, în restaurant au fost găsiţi şi banii pe care killerul ar fi trebuit să-i primească de la comanditar.

Procurorul tace

Atunci, presa a mediatizat pe larg ştirea despre killerul angajat de deputaţii AMN şi de fostul director SIS pentru asasinarea lui Iurie Roşca. Pe de o parte, liderul PPCD declara că viaţa sa este în pericol, pe de altă parte, liderul AMN susţinea că totul e o farsă politică cu tentă electorală.

La conferinţele de presă ulterioare, procurorul general ezita să le ofere jurnaliştilor răspunsuri cu referire la killerul angajat să-l asasineze pe Roşca.

Asupra acestui caz, în iulie 2009, s-a pronunţat şi Curtea Supremă de Justiţie (CSJ). Petiţionarii, Ion Pleşca şi Serafim Urechean, au declarat în plângerea adresată instanţei că “procurorul general, Valeriu Gurbulea, şi viceministrul de Interne, Valentin Zubic, fiind demnitari cu funcţii înalte în stat, prin declaraţiile făcute la conferinţa de presă, în paralel cu desfăşurarea urmăririi penale privind presupusa pregătire a omorului la comandă a vicepreşedintelui Parlamentului, Iurie Roşca (n.r. – pe atunci), datorită existenţei acestei urmăriri penale şi în legătură directă cu aceasta, au încurajat publicul de a-i crede vinovaţi pe preşedintele AMN, deputatul Urechean Serafim, şi pe deputatul Pleşca Ion, prejudiciind cercetarea faptelor de către procurori, care sunt subordonaţi direct procurorului general V. Gurbulea şi sunt obligaţi să execute indicaţiile lui”.

Astfel, CSJ a calificat că, prin declaraţiile celor doi demnitari făcute la conferinţa de presă de la Procuratura Generală, a fost încălcat principiului prezumţiei nevinovăţiei, art.11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art.6 alin.(2) al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Killerul-fantomă

Am încercat să aflăm la ce etapă sunt investigaţiile acum. L-am contactat pe procurorul general, Valeriu Gurbulea. Potrivit acestuia, au fost întreprinse toate măsurile, dar killerul încă nu a fost identificat. L-am întrebat cam cât s-a investit, din bugetul statului, într-un dosar ca acesta. “Cunoaşteţi că se fac estimări pe fiecare dosar în parte?”, ne-a întrebat Gurbulea. “Depinde de volumul de lucru. Acolo, din câte ţin minte, a fost primită cererea de la Iurie Roşca. Cât a costat stiloul, hârtia? S-a făcut percheziţie la domiciliul indicat, s-au întreprins alte acţiuni”, declară el.

Am încercat să discutăm şi cu Iurie Roşca. Deşi ne-a spus la telefon că ne vorbeşte “cu cea mai mare plăcere”, doar să îl contactăm mai târziu, fostul vicepreşedinte de Parlament, vicepremier, dar şi lider PPCD, nu a mai răspuns la telefon.
Serafim Urechean bănuieşte că procurorul general a fost chemat de Iurie Roşca şi de Vladimir Voronin, primind indicaţii clare în ajun de campanie electorală. “Aşa s-au apucat să mă facă killer”, spune Urechean. “Vă daţi seama, când sunt antrenaţi atâţia oameni pentru fabricarea unui dosar cu killer, bugetul poate fi prejudiciat de zeci de mii de lei”, mai spune el.

Ion Pleşca afirmă că a fost un dosar la comandă. “Un scenariu de care au râs toţi angajaţii Procuraturii”, ne-a spus Ion Pleşca.

Cel mai mare preţ

Despre fenomenul dosarelor “fabricate” s-a vorbit mult în ultimii ani. Am încercat să aflăm de la Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse al Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului din R. Moldova (CreDO), cât ar putea costa cetăţenii R. Moldova un astfel de dosar. Sergiu Ostaf a făcut un diviz de cheltuieli atât al părţii acuzării, cât şi al părţii apărării. “Un dosar fabricat costă nu mai puţin de două sute de mii de lei”, a ajuns la această concluzie Sergiu Ostaf după ce a enumerat mai multe sume. Salariul lunar al anchetatorului – aproximativ 4 mii de lei. Procurorul care supraveghează activitatea de anchetă a anchetatorului – circa 7 mii de lei. Salariul unui judecător – aproape 9 mii de lei. Potrivit lui, toate aceste sume trebuie înmulţite la mai multe luni sau chiar ani. Sergiu Ostaf mai spune că în procedura de anchetă pot fi şi mai multe măsuri de asigurare, cum ar fi aducerea unei persoane în instanţa de judecată, persoana reţinută în detenţie preventivă, care de asemenea costă. “Costurile de întreţinere în detenţie preventivă, de exemplu, se ridică la 200 de lei pe zi. Uneori o persoană poate fi reţinută luni întregi”, spune Sergiu Ostaf. Tot el estimează serviciile unui avocat la câteva mii de lei pe lună. “Şi la CEDO avem costuri din partea agentului guvernamental, cam 7 – 8 mii de lei. Dar şi avocatul pe partea cealaltă trebuie remunerat”, mai adaugă directorul CreDO. În cazul în care R. Moldova ajunge să fie condamnată la CEDO, suma poate varia şi se poate ridica la sute de mii de lei.

Cel mai mare cost totuşi, constată Sergiu Ostaf, este atunci când se demonstrează că justiţia serveşte anumitor interese, iar cetăţeanul îşi pierde încrederea în aceste instituţii de drept.

Anastasia NANI



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *