Ajunge judecător cel care are bani în pungă sau spete late

Să devii judecător în Chişinău este mai simplu decât îşi imaginează unii jurişti. Notele mari, reputaţia ireproşabilă şi rezultatele obţinute prin eforturi proprii “nu mai dau bine la CV”. Este suficient ca cel care candidează să obţină majoritatea voturilor secrete din Consiliul Superior al Magistraturii şi să fie aprobat de către preşedintele Voronin.

Numirea judecătorilor în funcţie a devenit în ultimii ani o procedură mai transparentă. Posturile vacante sunt anunţate public, lista candidaţilor şi notele obţinute sunt de asemenea postate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar deciziile de numire în funcţie sunt şi ele la vedere. Astfel, vedem că pe lista judecătorilor proaspăt selectaţi apar persoane ce au luat note mai mici la examenul de capacitate în comparaţie cu ale altor colegi, care şi acum îşi aşteaptă rândul.

Pe lista candidaţilor la funcţia de judecător pentru judecătoriile Botanica şi Buiucani din toamna anului 2007 (11 octombrie) apar 24 de persoane care au obţinut medii la examenul de capacitate între 8,5 şi 9,5. (Vezi Tabelul1.)

Judecători de nota 8

Doi dintre aceştia, Dorin Dulghieru şi Elena Cojocari, au fost repartizați la Buiucani. Alți doi – Radu Țurcanu şi Valentina Garabadjiu – au ocupat locurile libere de la judecătoria Botanica. Analizând tabelul, este lesne de înţeles că unii dintre posesorii celor mai mici note au devenit judecători, iar alţii, cu note foarte înalte, au rămas să mai aştepte. De exemplu, judecătoarea Valentina Garabadjiu a luat nota 8,5, situându-se pe locul 20 din 24 de candidaţi, dar a trecut printre primii 10, lăsându-i în urmă pe cei cu note de 9,5. Legea cu privire la statutul judecătorului spune, de fapt, că notele sunt foarte importante pentru o persoană care aspiră la această funcţie, or un candidat în justiţie trebuie “să susțină cu succes examenul de capacitate”.

Am analizat sumar şi activitatea anterioară a judecătoarei Garabadjiu. Cu ceva timp în urmă a fost juristă la direcția Asistență juridică din cadrul Primăriei Chişinău. Câteva ziare au scris că în luna ianuarie 2007 ea a fost acuzată, alături de alți doi colegi de la Primărie, de luare de mită de la administratorul unei societăți comerciale, fiind reţinută în timpul unui flagrant organizat de organele de drept.

Fără bună reputaţie, cu dosare politice

După acel flagrant, instanţele nu au elucidat pe deplin cazul. În timp ce MAI nu mai prezintă nici un fel de informaţii, în arhive, despre acel caz de combatere a corupţiei, Valentina Garabadjiu a fost, iată, promovată în funcția de judecătoare, iar colega împreună cu care fusese reţinută în flagrant, luând mită, a fost avansată în funcția de şef adjunct în cadrul aceleiaşi direcții de la Primărie.

Analizând aceste circumstanțe, apare suspiciunea că angajarea judecătoarei Garabadjiu la Botanica s-a făcut exceptând cel puţin cunoştinţele academice şi “buna reputaţie”, stipulate de legea menționată anterior.

Am solicitat opinia unor experţi în probleme de drept despre modul selectării judecătorilor în R.Moldova. “În funcția de judecător sunt promovați cei care se pot conforma uşor indicațiilor venite de sus. Un dosar penal pe numele candidatului este cea mai bună metodă de supunere şi loialitate”, ne-a declarat un apărător al Legii care doreşte să-şi păstreze anonimatul.

Alte persoane susţin că însuşi preşedintele Curții Supreme de Justiție, Ion Muruianu, ar fi ajtat-o pe Valentina să devină judecătoare, în pofida indicilor academici şi de reputaţie. Valentina Garabadjiu neagă aceste acuze, spunând că îl cunoaște pe Ion Muruianu în calitatea sa de președinte al Curții Supreme de Justiție și că nu a avut în trecut tangențe cu el în cariera profesională. Referitor la flagrantul cu luare de mită, ea susține că nimic din ceea ce s-a scris în presă nu este adevărat, ba din contra, ea și ceilalți doi foști colegi au devenit victimele unui agent economic, care le-ar fi vândut produse alterate. “Noi nu am făcut nimic, decât că ne-am apărat drepturile de consumatori”, a mai adăugat judecătoarea. Referitor la procedura de selectare pentru funcția de judecător, magistra de la Botanica ne-a îndemnat să adresăm aceste întrebări celor care au ales-o, adică membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Note slabe şi 3 ani de aşteptare

Olga Cojocaru a devenit şi ea judecătoare în primăvara anului curent, fiind angajată la Judecătoria Buiucani, Chişinău. Potrivit notelor primite la examen, ea este departe de primii zece, având nota 8,7, dar a fost selectată printre primii 5. Chiar din primele luni de lucru, pe masa ei au şi ajuns unele dosare calificate de reprezentanţii societăţii civile drept “dosare fabricate la comanda politică a autorităţilor”. Unul dintre acestea este dosarul cu tinerii arestaţi pentru că intenţionau să imprime în centrul Chişinăului harta României Mari cu hotarele ei din perioada interbelică.

Tot dintre ultimii din lista de note a ajuns printre primii în lista de noi judecători şi Lilia Lupașco, care a ocupat fotoliul de judecătoare în sectorul Râșcani având la examen 8,6.

Întrebat de ce candidații cu note mici au trecut selecția, iar cei cu note mari au rămas pe lista de rezervă, Nicolae Clima, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, ne-a răspuns următoarele: “Au fost discuții în urma alegerii acestor persoane. Acesta a fost rezultatul votului secret al Consiliului Superior al Magistraturii. Eu nu sunt împotriva persoanelor care au fost selectate. Ele au fost numite judecători. Probabil, s-a ținut cont de anul în care au susținut examenul. Legea spune că la funcția de judecător pot candida persoanele care au susţinut examenul cu cel mult 3 ani în urmă, de aceea li s-a dat prioritate; în caz contrar, aceste persoane sunt excluse în mod automat din rândul candidaţilor pentru judecători şi urmează a susţine examenele din nou”, a mai adăugat Nicolae Clima.

Dacă analizăm lista candidaţilor, reiese că nici criteriul cronologic nu este respectat, deoarece unii dintre cei care au susținut examenul în 2008 au trecut, iar o parte din cei care l-au susținut în primăvara și toamna lui 2007, cu medii peste 9, au rămas să mai aştepte.

Celor cu nota 9,5 nu le ajung voturi secrete

Întâmplător sau nu, dar numele noilor judecătoare au tangențe în activitatea anterioară cu înalți magistrați de la CSJ. Bunăoară, Elena Cojocari a ocupat funcția de grefieră pe timpul când Ion Muruianu era judecător la Buiucani. Iar Ala Malîi, care este acum judecătoare la Ciocana, a fost anterior referenta lui Nicolae Clima, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Stela Blesceaga a fost odinioară consilieră a vicepreşedintelui CSJ. (Vezi Tabelul 2.)

Nicolae Clima spune că opţiunea pentru aceste candidaturi s-a făcut în “virtutea voturilor secrete. Violeta Chisilița, de exemplu (cu media 9,5 – n.r.), a susţinut examenele mai târziu şi participă pentru a doua oară la concurs, și de fiecare dată nu-i ajunge câte un vot pentru a trece. Este un concurs unic pentru toți”, adaugă preşedintele Clima.

Referitor la corectitudinea examenului, preşedintele CSM se pare că este la curent cu unele acuzaţii de favoritism /protecţionism ce se aduc membrilor colegiului de calificare. “Au apărut din partea unora suspiciuni în privința examenului de capacitate care este susținut în fața Colegiului de calificare, chiar şi a procedurii prin care se susține examenul de capacitate sau în privința prestației membrilor colegiului de calificare etc. Dar suspiciunile nu sunt întemeiate, fiindcă membrii colegiului de calificare sunt judecători şi profesori de drept de înaltă calificare şi nu sunt temeiuri de a nu crede în obiectivitatea lor, conchide magistratul. Examenele sunt și ele subiective. Noi toți am trecut prin zeci de examene. Sunt de acord că, atunci când candidatura este supusă votului, nota rămâne unul din factorii obiectivi”, adaugă magistratul.

Din 2009, cei cu nota 9,5 nu mai au şanse

Cert e însă un lucru. Începând cu 1 aprilie 2009, selecția pentru funcțiile vacante de judecător se va face după principii noi. Prioritate vor avea absolvenții primei promoții a Institutului Naţional al Justiţiei, pentru care sunt disponibile, la alegere, 80% din numărul total de locuri. Pentru ceilalți candidaţi care au dat examenul de capacitate, numărul de locuri scoase la concurs va fi stabilit de către Consiliul Superior al Magistraturii şi nu va depăşi 20 la sută din numărul total de locuri pe o perioadă de trei ani. Altfel spus, candidații care au rămas pe lista de așteptare cu medii de 9,5 au șanse foarte mici de a ocupa un loc de judecător în Chișinău.

Ţinând cont de aceste prevederi foarte generoase, am putea presupune că “centrul de greutate” în selectarea judecătorilor se va deplasa spre comisia de admitere la Institut. De altfel, circulă zvonuri potrivit cărora candidații admişi în 2008 în această instituție au şi plătit pentru loc – 15 mii de euro, la care se adaugă “susținerea şi recomandarea” din partea unui sus-pus.

Nicolae Clima consideră şi aceste zvonuri neîntemeiate: “Nu cred în astfel de zvonuri deoarece este o procedura strictă de intrare la Institut”, conchide el.

Fotoliul de judecător, tot mai râvnit

Cu note bune sau rele, candidații luptă pentru un salariu lunar de circa 4500 de lei şi un volum de lucru ce nu le permite să respire. În plus, judecătorii nu sunt asigurați cu loc de trai sau cu pază, atunci când anchetează cazuri de corupţie.

Remunerarea judecătorilor lasă, într-adevăr, de dorit. Conform Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, un judecător din prima instanță (judecătorie de sector) ridică un salariu de 4200 de lei, cel de la Curtea de Apel ia un salariu de 5200 de lei, iar unul de la Curtea Supremă de Justiție ia 6000 de lei lunar. Preşedinții instanțelor ridică câte 5200, 6000 şi, respectiv, 8800 de lei lunar. A se vedea, pentru comparație, salariile judecătorilor din țările Uniunii Europene, unde aceştia obțin venituri şi de 50 de ori mai mari decât cei din R. Moldova. Bunăoară, un judecător moldovean la începutul carierei primeşte în mână circa 2000 de euro anual, pe când unul din Irlanda de Nord ia pe an 101.000 de euro.

Și volumul de lucru al unui judecător moldovean este mult mai mare decât al unui coleg din UE, revenindu-i în medie câte 84 de dosare pe lună, ceea ce înseamnă 4 dosare zilnic.

Aceşti indici fac ca activitatea de judecător să pară plină de riscuri economice, dar şi fizice. Totuşi, concursul rămâne foarte mare, iar presa a scris că în unele cazuri aceste fotolii “se cumpără” cu sume de până la 20.000 de euro.

Corupţia judiciară, fără reacţie

Avocatul Roman Zadoinov consideră că această situație este generată de lipsa unei piețe de muncă pentru numărul mare al juriştilor. “Un jurist cinstit nu are ce căuta acolo, deoarece salariul este mizer. Locuri de muncă pentru jurişti nu sunt deoarece nu au fost create condiții echitabile pentru dezvoltarea acestora. Putem presupune că cei ajunşi în funcție vor face tot posibilul să-şi recupereze banii “investiți” şi, cu siguranță, nu se vor baza doar pe salariu pentru a exista”, adaugă avocatul.

Afirmația avocatului este susținută şi de rezultatele sondajului realizat de Agenţia pentru Susţinerea Învăţământului Juridic şi a Organelor de Drept “EX LEGE”. Conform acestuia, factorii care favorizează de cele mai multe ori actele de corupţie în sistemul judecătoresc sunt, potrivit avocaților şi procurorilor, oportunitatea unor câştiguri suplimentare şi lipsa reacţiei în combaterea actelor de corupţie. O altă cauză care generează corupţia în rândurile judecătorilor ar fi nivelul scăzut de salarizare. Corupţia sistemică la numirea în funcţie a judecătorilor este o altă cauză, pe care o susţin respondenţii. Aproape jumătate din avocaţi consideră legislaţia deficitară şi intervenţia politicului drept cauză care generează corupţia în rândurile judecătorilor.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Clima, ne asigură că ceea ce se vorbeşte referitor la suma de bani oferită pentru un fotoliu de judecător “Sunt doar zvonuri. Nu există mecanismul de asigurare că această persoană va trece în mod obligatoriu, Consiliul propune persoanele pentru funcţiile de judecător. Sunt doar vorbe…vă asigur”.

Lista candidaţilor
la concursul la funcţia de judecător Judecătoriile mun. Chişinău: Botanica şi Buiucani
(4 locuri, 24 de participanţi, 8 note de 9,5 şi 13 persoane cu note mai mari de 9,0 )

nr. Nume nr.dosar nota nr.dupa reusita nr.dupa selectare
1 Garabagiu Valentina 135 8,5 17-18 1-4
2 Dolghier Dorin 157 9,4 9-11 1-4
3 Elena Cojocaru 97 9,5 1-8 1-4
4 Dimitriu Serghei 183 9,5 1-8 0
5 Bazeliuc Dumitru 182 9,5 1-8 0

Lista candidaţilor
la judecătoriile mun. Chişinău: Botanica, Buiucani, Rîşcani
(5 locuri vacante, 26 participanţi, 11 note de 9,5, 19 note de la nouă şi mai sus).

1 Olga Cojocaru 156 8,7 20 1-5
2 Lilia Lupaşco 166 8,6 22-23 1-5
3 Stela Blesceaga 222 9,5 1-11 1-5
4 Ala Malâi 204 9,5 1-11 1-5
5 Chisliţa Violeta 191 9,5 1-11 1-5
6 Ţonov Irina 195 9,5 1-11 0
Daniela GALAI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. valeriu

    lipsa comentariilor arata ca articolul nu a fost citit. Pacat, este un articol bun, dar extrem de incomplet.

  2. Cosoi Andrei

    Buna,sunt un student anul 3 la dept in orashul Padova(it) si sunt foarte bucuros ca am gasit aceasta pagina dar foarte trist ca se intimpla asha fapte in Rep.Moldova.Un articol foarte reushit shi deductiv:din aceste exemple e foarte ushor sa_tzi dai seama ca intre teorie shi practica e foarte mare divergentza.1)Intzeleg ca salariul e foarte mic(in italia un magistrat are de la 100.000 de mii de euro pe an) dar totushi nu intzeleg cum o persona care a studiat leggea poate sa o fraudeze char din startul carierii.2)Nu intzeleg paradoxul de ce pe lista de candidatzilor majorantza e obtziunuta de sexul feminin,,,,oare sunt promovate ca sunt ushor de manipulat??(defapt shi la mine la facultate sunt majorantza de fete dar paradox cei mai buni avvocatzi shi magistratzi sunt Barbatzii??))3)am dorintza sa ma intorc acasa….vreau sa ajut Moldova,,,,dar tot mai tare m doare cind citesc articole de genul acesta….Va mulzumesc

  3. Andrei

    Cred că în RM trebuie de iniţiat o campanie solidă pentru a conştientiza cât de multă suferinţă pot aduce judecătorii-surogate. Consider că trebuie să pledăm şi să insistăm pentru a avea publicată lista judecătorilor din R.M. care au luat hotărâri pe marginea acţiunilor de judecată pierdute de guvernul R.M. la CEDO, ca cetăţenii să-i ştie şi în baza acestui temei să înceapă a-i recuza în procesele de judecată care vor fi iniţiate în viitor. Astfel se va demara un proces de modernizare a sistemului judiciar al Moldovei, de care avem nevoie ca de aer. Cred că judecătorii nu pot avea nici o scuză că s-ar fi făcut presiuni asupra lor pentru hotărârile care s-au luat, ne fac ţara de ruşine şi fac vieţile oamenilor un adevărat calvar.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *