Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Istoria de succes a…

VIDEO Istoria de succes a Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă din Cimișlia

În orașul Cimișlia, Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă a devenit un punct de atracție turistică și a reușit în zece ani să adune peste opt mii de exponate. În spatele apariției acestuia stă Alexandru Bulat, directorul instituției, tot el – persoana fără de care muzeul nu ar exista. Inițial, bărbatul planificase să deschidă o galerie la el acasă. Pe parcurs însă a renunțat la această idee în favoarea unui muzeu pe care l-a fondat practic de la zero.

„Era dezastru în încăperea pe care am primit-o”

Alexandru Bulat a emigrat în Kazahstan în anul 1977, fiind motivat de un salariu mai bun,  pentru a-și întreține familia. Deși pictor de meserie, bărbatul a lucrat șofer la un combinat de carne. Între timp, a fost admis la Facultatea de Pictură și Grafică a Institutului Pedagogic de stat „Ibrai Altînsarin” din Astana, pe care a absolvit-o cu diplomă roșie. Acest fapt i-a permis să se angajeze în calitate de lector la catedra de Artă decorativă.  Alexandru menționează că a avut relații foarte bune cu băștinașii, aceștia fiind „foarte asemănători cu moldovenii, la fel de buni la inimă, îți dau și cămeșa de pe ei dacă trebuie”. Douăzeci de ani mai târziu, a revenit la baștină, găsind la întoarcere deja o nouă țară –  R. Moldova, foarte diferită de cum a lăsat-o când a emigrat. 

Alexandru Bulat este persoana care a stat la baza creării Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă din Cimișlia. Inițial, majoritatea exponatelor au fost găsite sau cumpărate de acesta. În anul 2013 însă Consiliul Raional a decis să investească în reabilitarea clădirii muzeului, care până atunci nu a fost utilizată ceva timp, iar în 2014 muzeul a fost înregistrat oficial, tot Alexandru Bulat fiind cel care s-a ocupat de formalitățile necesare. 

Alexandru Bulat, directorul Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă din Cimișlia/ FOTO: ZdG

„Din start, mă gândeam să fac un muzeu la mine acasă, mai exact, o galerie – atunci când mai pictam câte ceva. Nu m-am gândit ca de la această idee să se ajungă la un muzeu raional. Într-o zi, am auzit că Consiliul Raional a luat o clădire de la primărie și a transferat-o pentru muzeu. M-am întâlnit cu președintele raionului, era domnul Vacarciuc pe atunci. El îmi zice: «Sașa, te apuci?» Eu atunci mă implicam la diferite tabere de creație, ajutam cu ce puteam, știa domnul că sunt responsabil și i-am spus că «mă apuc, dați-mi o sală undeva». Era dezastru în încăperea pe care am primit-o. Într-un colț ardezia era stricată, pe timp de ploaie curgea apă, podelele erau putrede, de pe pereți cădea tencuiala, ferestrele erau stricate”, își amintește Alexandru Bulat. 

„Multe lucruri am cumpărat. Așa s-a făcut muzeul, că altfel nu-l mai făcea nimeni”

În muzeu sunt amenajate săli tematice, precum și expoziții de artă, unde pot fi vizionate exponate donate de Agenția Națională de Arheologie, obiecte naționale moldovenești, dar și bulgare. Muzeul numără peste opt mii de exponate. Alexandru Bulat susține că primul exponat notoriu, de la care, practic, și-a început viața muzeul, este un covor tradițional moldovenesc încă din anul 1905. 

Eu nu primeam salariu, nu primeam nimic. Totuși, lucram la Centrul de creație și de acolo  aveam salariu și cu ce trăi. Exponatele pentru muzeu le-am adunat încetul cu încetul, unele le-am cumpărat din banii mei. Văd un plug și mă gândesc: aha, 300 de lei. Am luat din salariu și l-am dus la muzeu. În altă parte am găsit alt plug. Eu mă gândeam că nu o să mai găsesc și-mi zic, poate sunt ultimele și l-am luat cu 150 de lei. Sunt oameni care îmi donau lucrurile lor vechi care stăteau prăfuite prin poduri. De la o băbuță – o oală, un covor, ceva ce era de preț, care avea o istorie. Multe lucruri am cumpărat, dar ce să faci, așa s-a făcut muzeul, că altfel nu-l mai făcea nimeni. Odată, trecând pe drum, îl văd pe Simion Losețchi (un localnic), stătea lângă un covor vechi, întins pe jos. Ulterior, am constatat că are aproape 120 de ani. Eu îi spun: «Bade Simion, nu-mi dai covorul acesta pentru muzeu?». El îmi spune: «Băi Sășcuță, ia-l, că soția mă pune să-l duc afară pentru a-l curăța, dar el e greu și nu mai am puteri.» Îl învălătucesc, îl iau în spate și îl aduc la muzeu”, relatează zâmbind Alexandru.

Covor tradițional moldovenesc din anul 1905/ FOTO: ZdG

„În Cimișlia numai un prost este care lucrează pe degeaba”

Clădirea pe care a primit-o Alexandru pentru a crea muzeul a fost o școală din perioada interbelică. Mai mult, pe perete atârnă fotografia primei promoții a școlii din anul 1928, pe fundalul căreia poate fi observat un copac care și astăzi se află pe teritoriul muzeului. 

Mulțumim că citești ZdG!
Ajută-ne să continuăm să furnizăm informații esențiale — donează pentru jurnalismul nostru.

Donează

În prezent, muzeul conține trei clădiri cu exponate, o curte mare, unde a fost „așternut” un covor tradițional moldovenesc pavat și un turn din lemn de șase metri, din vârful căruia se deschide o frumoasă priveliște a orașului Cimișlia. Alexandru Bulat spune că este o bună atracție turistică. 

„În ultimii ani, Consiliul Raional Cimișlia a avut o conlucrare foarte bună cu Județul Prahova din România, datorită căreia au fost finanțate mai multe lucruri frumoase, inclusiv «Scara Prahova», care duce direct la muzeu”, susține Alexandru Bulat. 

Directorul Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă din Cimișlia menționează că nu a avut studii specializate pentru a crea muzeul, dar a știut să găsească persoane la fel de pasionate ca și el care aveau cunoștințele necesare. Cu ei a conlucrat în trecut și continuă să o facă până în prezent. „În trecut, la Casa de Cultură din Cimișlia a fost o tentativă de a face un muzeu, dar ceva nu a mers. Eu m-am adresat la niște oameni de acolo, cu studii în istorie, pentru a mă ajuta să fac muzeul, unde am primit: «În Cimișlia numai un prost este care lucrează pe degeaba. Dai salariu – facem, nu dai…» Apoi, m-am dus la domnul Ursu, el era atunci directorul Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală și cred că i-am bătut capul cu toate întrebările mele, dar el îmi lămurea ce și cum să fac. Într-o zi, mi-a spus că e foarte ocupat și mi-a recomandat să mă adresez la Constantin Ciobanu (jurnalist și muzeograf, n.r.). Așa am început să conlucrăm cu Constantin Ciobanu, toate întrebările cu dânsul le rezolvam. El a rămas uimit la început – «cum fără salariu»? Iată așa”, povestește Alexandru Bulat. 

Curtea Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă din Cimișlia/ FOTO: ZdG

Tezaurul culturii și istoriei moldovenești adunat la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă din Cimișlia a fost vizitat și apreciat de oameni din multiple țări europene și chiar din America de Sud.  Anual, muzeul este vizitat de peste 2500 de oameni.