VOX „Nu cred orice informație de pe internet până nu o verific”. Cum recunosc elevii și profesorii din Dubăsarii Vechi dezinformarea

De la zvonuri despre prelungirea învățământului online și modificarea examenelor de Bacalaureat până la escrocherii pe internet și imagini generate cu inteligența artificială – elevii din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, spun că se confruntă frecvent cu informații false sau înșelătoare. Unii au învățat să le recunoască după titlurile alarmiste, alții verifică informațiile din mai multe surse înainte de a le distribui. Elevii și profesorii Liceului Teoretic „Nicolae Donici” au povestit ce experiențe au avut cu dezinformarea și cum încearcă să evite capcanele din mediul online.

Zvonurile despre școală, printre informațiile false întâlnite de elevi

„Nu distribui informația până nu mă asigur că este 100% veridică sau până nu mă conving că este adevărată”, spune Marius Ceban, elev la Liceul Teoretic „Nicolae Donici” din Dubăsarii Vechi.

Tânărul povestește că întâlnește frecvent pe Instagram și TikTok informații despre presupuse schimbări în sistemul educațional. Printre acestea se numără anunțuri neoficiale privind modificarea calendarului vacanțelor, prelungirea învățământului online sau schimbarea structurii examenelor de Bacalaureat.

Marius își amintește, în special, de informațiile care au circulat în luna februarie, potrivit cărora elevii urmau să învețe online mai multe zile decât fusese anunțat oficial. Mesajele nu corespundeau însă comunicărilor autorităților și ale administrației școlii.

Experiența l-a făcut mai atent la sursele din care se informează. Elevul spune că preferă să verifice o informație înainte de a o distribui, pentru a nu contribui, la rândul său, la răspândirea unor zvonuri.

De la zvonurile din pandemie la manipularea prin emoții

Pentru Liliana Mafteuța, elevă în clasa a XII-a, primele experiențe cu dezinformarea datează din perioada pandemiei de COVID-19.

Tânăra își amintește de zvonurile potrivit cărora avioane ar fi urmat să împrăștie substanțe dezinfectante în aer. Informația circula inclusiv printre adulții din anturajul său, iar unii dintre aceștia o considerau adevărată.

Ulterior, Liliana a început să acorde mai multă atenție modului în care sunt prezentate informațiile pe internet. A observat că unele mesaje încearcă să provoace frică, indignare sau alte reacții emoționale puternice, pentru a determina oamenii să le creadă ori să le distribuie fără verificare.

„Anterior, m-am confruntat cu situații de dezinformare online, iar pentru a le verifica am consultat mai multe surse. Am observat anumite tipare care indicau încercări de manipulare prin apelul la emoții și mi-am dat seama cât de răspândită este dezinformarea în mediul online”, explică eleva.

Escrocheriile online și conținutul generat cu inteligența artificială

Andreea Bulimestru, elevă în clasa a XII-a, spune că a întâlnit atât tentative de fraudă online, cât și escrocherii telefonice și mesaje alarmiste. Susține însă că a reușit să evite capcanele, deoarece cunoștea deja unele dintre metodele folosite pentru a manipula utilizatorii.

„Da, am întâlnit astfel de cazuri, însă nu am căzut în capcana lor, deoarece eram deja informată și cunoșteam semnele acestora. Unul dintre ele este apelul la emoții”, povestește Andreea.

Eleva atrage atenția și asupra paginilor anonime de Facebook și Instagram care distribuie materiale generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Unele dintre acestea pot părea autentice, ceea ce face mai dificilă deosebirea informațiilor reale de cele fabricate.

Andreea consideră că simpla identificare a unei informații în două surse nu garantează că aceasta este adevărată. Important este ca sursele consultate să fie independente și credibile.

Pentru a verifica unele informații suspecte, eleva a apelat și la platforma Stopfals.md, specializată în combaterea dezinformării.

Ea recomandă citirea integrală a articolelor, nu doar a titlurilor, și verificarea informațiilor înainte de distribuirea lor.

„Nu cred orice informație de pe internet până nu o verific”

Chiar și elevii din clasele mai mici au început să recunoască unele dintre tehnicile prin care informațiile înșelătoare atrag atenția utilizatorilor.

Maria Minciuna, elevă în clasa a VI-a C, spune că a observat situații în care titlurile unor articole sugerau lucruri diferite de ceea ce era prezentat în text.

Discuțiile cu prietenii și colegii au ajutat-o să înțeleagă că aceeași întâmplare poate fi relatată diferit de la o sursă la alta.

„Eu nu cred orice informație de pe internet până nu o verific”, afirmă Maria.

Pentru ea, compararea informațiilor și atenția la diferențele dintre titlu și conținut sunt pași importanți înainte de a decide dacă o știre merită crezută.

Profesorii: gândirea critică trebuie să înceapă de la analiza surselor

Profesorii de la Liceul Teoretic „Nicolae Donici” consideră că dezvoltarea gândirii critice este esențială într-un mediu în care elevii au acces la un volum tot mai mare de informații.

Rodica Griținiuc, directoarea instituției și profesoară de istorie, spune că primul pas în identificarea dezinformării este analiza atentă a mesajelor pe care le întâlnim.

„Din multitudinea de informații pe care le avem, în primul rând trebuie să analizăm critic orice informație, apoi să o comparăm cu alte informații din diferite surse și, în cele din urmă, să determinăm veridicitatea acesteia”, explică profesoara.

La rândul său, Elmira Dzumanazarova, profesoară de limba și literatura rusă, este îngrijorată de efectele pe care informațiile false și conținutul înșelător le pot avea asupra copiilor și persoanelor în vârstă.

„Am o atitudine foarte negativă față de dezinformare, deoarece există foarte multe știri false și informații neadevărate, iar acest lucru îi privește atât pe adulți, cât și pe copii și pe persoanele în vârstă”, afirmă profesoara.

Ea consideră că sunt necesare mecanisme mai eficiente de monitorizare a conținutului distribuit pe rețelele sociale și la televiziune, pentru a reduce expunerea publicului la informații înșelătoare.

Profesoara atrage atenția, în special, asupra persoanelor care pot deveni victime ale manipulării și escrocheriilor, fără să dispună de cunoștințele necesare pentru a recunoaște asemenea tentative.

Maria Iordan, participantă la Tabăra de Reziliență Informațională, organizată de Asociația Media-Guard în colaborare cu Globsec