Dosarele KGB-ului, integrarea migranților și energia verde. Parcursul profesional în Suedia al cercetătoarei Viorica Olaru-Carey 

Istorică de formație, manageră de proiecte internaționale, cercetătoare a fenomenului migrației și coordonatoare a programelor de instruire în industria energiei eoliene, Viorica Olaru-Carey și-a construit o carieră impresionantă la intersecția dintre cercetare, dezvoltare internațională și tehnologie. Stabilită în Suedia din 2018, ea vorbește despre integrarea migranților, cultura profesională scandinavă și experiența pe care R. Moldova ar putea să o valorifice.

Astăzi, Viorica Olaru-Carey coordonează o academie de formare continuă în cadrul unei importante companii din domeniul energiei verzi din Suedia, țară în care acum opt ani a emigrat în calitate de cercetătoare postdoctorală pentru a studia integrarea migranților.  Drumul până aici însă a fost o continuă cercetare și își are originile în orașul Călărași și în anii când R. Moldova trecea prin transformări politice și sociale profunde.

De la arhivele secrete la managementul internațional

„Am prins exact timpurile când știam că anumite subiecte erau considerate tabu sau secretizate, altele, conform ideologiei, erau ascunse, falsificate. Perestroika, mișcarea de eliberare națională și proclamarea independenței au coincis cu momentul în care am început să pun sub semnul întrebării interpretările oficiale ale trecutului. Și atunci s-a trezit acest interes pentru cercetare și cunoașterea lucrurilor în profunzime. Mi-am spus că vreau să știu adevărul bazându-mă pe surse directe, nu doar interpretarea cuiva”, își începe povestea Viorica Olaru-Carey, originară din orașul Călărași. Și tot de aici începe motivația care a determinat-o să aleagă istoria ca domeniu principal de activitate academică și de cercetare. 

A urmat un parcurs academic de aproximativ zece ani în cadrul unui program doctoral pe care îl descrie drept unul desfășurat în parteneriat de către Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea din Oxford și mai multe centre culturale și educaționale din Europa, inclusiv din Germania, Franța, Italia și Polonia.

În cercetările sale, Viorica Olaru-Carey a utilizat metodologia istoriei orale, colectând mărturii de la supraviețuitorii deportărilor și ai terorii staliniste. A confruntat aceste relatări cu documentele din dosarele secrete create de KGB pentru persoanele deportate, urmărind să reconstituie experiențele individuale prin coroborarea surselor.

„Am fost primul istoric care a deschis dosarele create de KGB celor care au fost deportați și, iată, am coroborat, am suprapus informațiile din acele dosare strict secrete cu informațiile pe care le-am colectat de la supraviețuitori și am dezvoltat multe articole științifice, am publicat aproximativ 8 cărți și peste 50 de articole în diferite tipuri de publicații științifice, atât în română, cât și în limba rusă, engleză și germană”, explică doctora în istorie, precizând că   astfel cercetarea a depășit cadrul național, ajungând în mediul academic internațional. 

Al doilea domeniu major al carierei sale s-a dezvoltat în sectorul cooperării internaționale. Timp de peste 14 ani a activat în proiecte de dezvoltare gestionate de agenții ale Organizației Națiunilor Unite în R. Moldova.

A participat, de asemenea, la inițiative legate de dezvoltarea politicilor pentru diasporă –  programe destinate revenirii tinerilor cu studii peste hotare și integrării lor pe piața muncii, programul „DOR”, dedicat copiilor din diasporă, etc.

Iar în 2018 a devenit ea însăși parte din diasporă.

Integrarea în Suedia fără pierderea identității

„Am vrut să mă dezvolt în afara Moldovei. Am făcut conștient alegerea de a pleca în Suedia și am mers pe filiera academică, în calitate de postdoctorandă, pentru a studia metode sustenabile de integrare a migranților prin intermediul muzeelor, instituțiilor culturale, expozițiilor, teatrelor și centrelor de cultură”, explică cercetătoarea decizia de a emigra împreună cu familia.

„Suedia are o experiență de peste un secol de a integra diferite categorii de migranți din diferite părți ale lumii. Aici au început să vină refugiații în timpul Primului Război Mondial, Suedia nefiind parte deja de peste 200 de ani în niciun război. Au urmat migranți din țările balcanice, Orient, țările Africii, apoi din Siria și Ucraina. Respectiv, suedezii au devenit treptat experți în domeniul acesta”, povestește Viorica Olaru-Carey și menționează că punctul de plecare al cercetării sale a fost ideea că migrația nu presupune doar nevoia de sprijin economic și social.

„Oamenii aduc cu ei limba, tradițiile, memoria, religia, rețetele culinare, normele sociale și poveștile despre identitate și origine. Și atunci întrebarea mea de cercetare a fost cum Suedia a integrat aceste aspecte fără ca migranții să renunțe la propria identitate culturală”, subliniază Viorica Olaru-Carey și explică principalele constatări ale sale.

Suedia a înțeles că unul dintre elementele esențiale pentru integrarea migranților și refugiaților este asigurarea nevoilor de bază – adăpost, hrană și siguranță, urmată de accesul la instrumente concrete de integrare, precum învățarea limbii, sprijinul individual, accesul la piața muncii și păstrarea identității culturale.

Un exemplu pe care îl evidențiază Viorica Olaru-Carey sunt cursurile gratuite de limbă  suedeză pentru migranți, disponibile în orice localitate din întreaga țară, inclusiv în format online. Acestea sunt completate de „språkcafé”, întâlniri la cafea unde localnicii vorbesc limba suedeză calm și lent – pentru ca fiecare străin să o înțeleagă. Aceste grupuri oferă nu doar ocazia de a vorbi, ci și sprijin prin mentorat și interacțiune socială. Cercetătoarea rezumă principiul care stă la baza acestei abordări prin expresia „nimeni nu este lăsat în urmă”.

„Respectiv, fiecare străin, la un moment dat, are pe cineva care îl mentorează la capitolul limbii. Aceasta este o lecție de învățat pentru R. Moldova. Noi am avut mulți ani minorități vorbitoare de alte limbi care nu s-au integrat din considerentul că  noi nu am reușit să creăm niște mecanisme pentru a-i ajuta”, constată cercetătoarea. 

Un alt element important, precizează aceasta, este legătura dintre învățarea limbii, recalificarea profesională și angajare. În Suedia, programele sunt adaptate competențelor și ocupației fiecărei persoane, iar integrarea profesională le permite migranților să devină independenți financiar, să contribuie la societate și să-și consolideze încrederea în propriile capacități.

„Eu nu văd migrația și niciodată n-am văzut-o ca un factor care te face mai vulnerabil, dar invers, un factor care te face mai puternic. Dar desigur că tu trebuie să-ți dorești integrarea. Eu m-am ancorat foarte bine în societatea suedeză, dar nu mi-am tăiat cordonul ombilical, în sensul bun al cuvântului, cu R. Moldova”, mărturisește cercetătoarea și vorbește inclusiv despre o lecție importantă a experienței sale academice, dar și oferită de Suedia: „politicile de integrare trebuie construite pe baza datelor și a cercetărilor, nu doar a presupunerilor. Reformele nu apar peste noapte, iar rezultatele durabile depind de capacitatea de a învăța din experiențele anterioare.”

Cu acest bagaj de cunoștințe și experiențe, Viorica Olaru-Carey a înțeles că poate valorifica resursele personale într-un domeniu absolut nou în cariera sa, dar reprezentativ pentru Suedia – energia verde. De aceea, în paralel, acum opt ani a început să muncească la Nordex, unul dintre cei mai mari producători de turbine eoliene la nivel mondial.

Energia eoliană 

„Eu sunt bună la planificare, eu sunt bună la coordonarea echipelor mari, eu știu să gestionez resurse, eu știu să văd strategic anumite lucruri, eu pot construi sisteme mari”, spune Viorica Olaru-Carey, explicând cum a reușit să facă trecerea de la dezvoltarea internațională la industria energiei sustenabile, unde acum coordonează proiecte importante pentru regiunea nordică, adică Finlanda, Suedia și Norvegia. 

La început a coordonat departamentul de ingineri, iar acum doi ani a înființat Academia de Instruire Continuă din cadrul companiei. Aceasta dezvoltă programe și curricula de învățare pentru ingineri și tehnicieni, cu accent pe formarea continuă și pe pregătirea personalului pentru cerințele industriei.

Un exemplu pe care îl oferă este cultura suedeză a echilibrului dintre muncă și viața personală. Programul de lucru, pauzele și timpul liber sunt tratate ca elemente ale unei organizări eficiente, nu ca semne ale lipsei de implicare.

„Mâine, la fel, este o zi”, își amintește ea că i-au spus colegii atunci când obișnuia să rămână la serviciu după încheierea programului pentru a termina o sarcină.

Această experiență i-a schimbat perspectiva asupra productivității și a modului în care este evaluată implicarea profesională. 

Din experiența sa în cercetare, migrație și industria energiei regenerabile, Viorica Olaru-Carey formulează două direcții pe care le consideră importante pentru dezvoltarea R. Moldova: elaborarea politicilor publice pe baza dovezilor și diversificarea surselor de energie.

Deși își vede viitorul în Suedia, continuă să păstreze legătura cu R. Moldova prin proiecte, instruiri și inițiative ale diasporei, fiind fondatoarea ONG-ului „Casa Mare a Diasporei Moldovenilor în Suedia”.