Vot pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă în Comisia juridică a Parlamentului European. Urmează votul în plen. De ce e acuzată

Europarlamentarii din Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European au votat joi, 23 aprilie, pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, potrivit unor surse HotNews. Parchetul General a solicitat în septembrie Parlamentului European ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară.

Comisia juridică din Parlamentul European a votat joi pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă.

Următorul pas este votul în plenul parlamentului, care va avea loc cel mai probabil pe 27 aprilie.

Parchetul General a solicitat în septembrie Parlamentului European ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară.

Șoșoacă a declarat atunci că solicitarea de ridicare a imunității sale reprezintă „o tentativă de execuție politică”.

Acuzațiile la adresa Dianei Șoșoacă

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat în octombrie 2025 că a primit cererea de la autoritățile române.

Conform Parchetului General, procurorul de caz al Secției de urmărire penală a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale a Dianei Șoșoacă, pentru următoarele infracțiuni:

• 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal;
• 4 infracțiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;
• promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului;
• negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia2;
• ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal al României.

Audiată la Parchet

Șoșoacă a fost chemată în martie la Parchetul General, în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară. Cu o săptămână înainte, ea fusese audiată în Comisia pentru afaceri juridice a legislativului european.

Potrivit unor oficiali ai Parchetului, procurorii vor ca Diana Șoșoacă să fie supusă unei expertize psihiatrice, însă au nevoie de acordul său pentru a începe procedura, acesta fiind motivul pentru care a fost citată, a scris în martie Agerpres.

„S-a revenit la tot ceea ce înseamnă instituțiile sovietice: psihiatria punitivă, reminiscența acelor acte de teroare împotriva celor care deranjau sistemul. (…) Mă trimit pe mine la expertiză psihiatrică, tot Parchetul ăsta General plin de trădători, inculți și incompetenți, care primesc ordine politice, trebuie să meargă, nu să-și facă o expertiză, ci să fie internați pentru tratament psihiatric. Dacă tot vor sovietism, păi atunci să le dăm. Duceți-vă voi la psihiatrie, înainte să le cereți altora”, le-a spus Șoșoacă zecilor de susținători, veniți cu steaguri și pancarte la sediul Parchetului General.

Dosarele în care este acuzată Șoșoacă

În luna februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus la Parchetul General un denunț la adresa Dianei Șoșoacă pentru promovarea cultului dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu.

Pe 11 februarie 2025, Diana Șoșoacă a avut o intervenție în plenul Parlamentului European, unde le-a recomandat colegilor să elaboreze strategiile de politică externă după modelul dictatorului Nicolae Ceaușescu, afirmând: „Nimeni nu l-a egalat vreodată”.

În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar penal după ce Diana Șoșoacă l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.

Nemulțumită că judecătorii de la Curtea Constituțională i-au invalidat candidatura la alegerile prezidențiale, Diana Șoșoacă a intrat atunci live pe YouTube și l-a omagiat pe Zelea Codreanu.

„Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât; Trăiască Legiunea și Căpitanul, care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor!”, spunea Șoșoacă.

La sfârșitul lunii noiembrie 2024, Diana Șoșoacă a mers la troița din localitatea ilfoveană Tâncăbești, unde a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea fostului lider legionar Corneliu Zelea Codreanu și a altor 13 membri ai mișcării de extremă dreapta.

„E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, declara Diana Șoșoacă despre Corneliu Zelea Codreanu, într-o transmisiune pe Facebook.

Acuzațiile vizează de asemenea un caz separat, pornit de la un interviu pe care jurnaliștii italieni au vrut să îl facă cu Șoșoacă.

În decembrie 2021, o jurnalistă din Italia a depus plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă, pe care o acuză că a sechestrat-o în cabinetul ei de avocatură din București din cauza neînțelegerilor legate de un interviu.