Politicienii care au purtat panglica negru-oranj la Marșul Victoriei | Prezidențialele din România | Profesori la instruiri organizate de Evrazia lui Șor | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Comuniști, socialiști și politicieni afiliați lui Ilan Șor s-au afișat la Marșul Victoriei cu panglica negru-oranj. Cum s-au desfășurat evenimentele dedicate zilei de 9 Mai, vă spunem în această ediție. Tot astăzi vorbim despre rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din România și vă spunem de ce s-a supărat un euro-deputat român pe Maia Sandu.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Și în acest an, pe 9 mai, mai multe partide pro-ruse s-au unit într-un așa-numit marș al Victoriei pe străzile capitalei. Drapelul roșu cu secera și ciocanul și panglica negru-oranj, interzisă prin lege încă în 2022, au fost etalate cu mândrie de liderii manifestației și simpatizanții lor în centrul capitalei.
În ajun de 9 mai, mai mulți deputați și politicieni afiliați condamnatului fugar Ilan Șor s-au întâlnit cu acesta, dar și cu Marina Tauber, la Moscova. Au depus, împreună, flori la mormântul Soldatului Necunoscut din Moscova. Șor, care se ascunde de justiția moldovenească la Moscova, a spus că vizita colegilor săi ar fi fost motivată de aducerea în R. Moldova a unei „părticele a Flăcării Veșnice de la mormântul Soldatului Necunoscut din Moscova”. Vasile Bolea, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Reghina Apostolova, dar și fostul primar al Orheiului, Pavel Verejanu, fusese surprinși la aeroport în seara zilei de 4 mai, când au zburat spre Istanbul, de unde au ajuns ulterior la Moscova.
În ultimele săptămâni, numeroase conturi cu identități false au împânzit paginile de facebook cu mesaje legate de ziua de 9 mai. Comentariile sunt axate pe subiecte sensibile, precum cel al „cinstirii memoriei buneilor care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial” pus în antiteză cu un posibil marș al comunității LGBTQ. Cum se sincronizează comentariile armatei de trolli de pe facebook cu declarațiile unor politicieni, vedeți din materialul video integral publicat pe YouTube.
Ziua de 9 mai continuă să fie un subiect de dispută pentru cetățeni. În timp ce unii spun că sărbătoresc Ziua Victoriei, iar alții declară că marchează Ziua Europei. Am întrebat trecătorii din capitală ce semnificație are ziua de 9 mai pentru ei și am solicitat opinia unei profesoare de istorie. Materialul integral poate fi vizionat pe canalul Ziarului de Gardă de pe YouTube.
Liderul partidului suveranist AUR, George Simion, și actualul primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, se vor duela în turul doi al alegerilor prezidențiale din România. În primul tur, Simion a acumulat aproape 41% din voturi, iar Nicușor Dan cu 20% mai puțin. Simion a ieșit primul în majoritatea județelor din România, precum și în diaspora, fiind preferat preponderent de românii din Europa de Vest. Nicușor Dan în schimb a fost preferat de românii din SUA, Canada și de cei din Europa de Est. n R. Moldova, aproape 91 de mii de persoane au mers la vot, un număr record, cu circa 10 mii mai mult decât la alegerile anulate de anul trecut. 52% au votat pentru Nicușor Dan, aproape 22% pentru Crin Antonescu și 12,47% pentru George Simion.
Favoritul la câștigarea alegerilor, George Simion, a fost interzis în repetate rânduri în R. Moldova, dar și în Ucraina, fiind acuzat că ar pune în pericol securitatea națională. În 2023, acestuia i-a fost prelungit termenul declarării sale drept persoană indezirabilă pe teritoriul R. Moldova pe o perioadă de încă 5 ani. Următoarea ședință de judecată în care se va examina contestația acestuia este programată pentru 19 mai, imediat după turul doi de scrutin. Cum România este principalul avocat al R. Moldova pe arena internațională, dar și cel mai apropiat sprijin, ZdG a întrebat autoritățile, dar și o expertă independentă, ce se va întâmpla dacă George Simion va ajunge la Palatul Cotroceni. Dacă Chișinăul îi va retrage sau nu interdicția lui George Simion de a intra pe teritoriul R. Moldova, aflați de pe site-ul nostru – zdg.md.
La câteva zile după primul tur al alegerilor prezidențiale din România, europarlamentarul Rareș Bogdan, fost prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal din România, a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și pe șeful Legislativului de la Chișinău, Igor Grosu, că nu au oferit sprijin candidatului susținut de PNL, Crin Antonescu, deși ar fi promis acest lucru.
Rareș Bogdan, europarlamentar, PNL (România): „Au promis, au făcut conferință de presă comună, cu mine, cu Motreanu, cu Ciucă. Au făcut acum cu Siegfried și cu Crin Antonescu și ne-au promis că o să ne sprijine în alegeri, cum i-am sprijinit noi pe PAS. Nicușor Dan a luat 53%, iar Crin Antonescu 27%. Ne-a sprijinit de ne-a luat dracu”.
Reprezentanții PAS au declarat pentru ZdG că moldovenii cu cetățenie dublă au făcut tot posibilul pentru ca „România să fie un stat european, puternic și democratic”. Administrația Prezidențială de la Chișinău a refuzat să comenteze declarațiile europarlamentarului.
Nouă învinuiți cu vârste cuprinse între 30 și 56 de ani vor compărea pe banca acuzaților, după ce le-au promis alegătorilor de la Edineț până la 10 mii de ruble, echivalentul a 2000 de lei, pentru a vota în favoarea unor candidați la alegerile prezidențiale din 2024 și împotriva referendumului privind aderarea R. Moldova la UE. Pentru coruperea alegătorilor, învinuiții riscă amendă de până la 57 500 lei sau pedeapsa cu închisoarea până la 5 ani.
Mai multe cadre didactice din R. Moldova ar fi plecat în Federația Rusă la instruiri ținute de organizația Evrazia, afiliată lui Ilan Șor. Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că aceste întruniri reprezintă, de fapt, activități de îndoctrinare axate pe promovarea narativelor Kremlinului despre războiul din Ucraina și „decadența Occidentului”. Potrivit ministrului, astfel de activități sunt ilegale și vor fi sancționate conform legislației. Fostul primar al satului Filipeni din raionul Leova, Vasile Grosu, a fost condamnat la șapte ani de închisoare într-un dosar de fals în acte publice, abuz în serviciu și escrocherie. La opt ani de închisoare a fost condamnat și Ion Grosu, fratele fostului ales local. Conform procurorilor, în perioada 2017-2019, Vasile Grosu și fratele său au falsificat acte care prevedeau că firma administrată de Ion Grosu ar deține mai multe terenuri în arendă. Ulterior, aceste extrase false au fost prezentate Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură pentru a obține subvenții, fiind cauzat un prejudiciu material de peste 814 mii de lei. Inculpații s-au declarat nevinovați. Sentința poate fi contestată la Curtea de Apel Centru.
Compania „Epamedia”, care gestionează 300 de stații de așteptare în municipiul Chișinău, cere despăgubiri de 66 de milioane de euro de la Primăria municipiului Chișinău într-un proces de arbitraj internațional. Firma invocă nerespectarea de către administrația locală a clauzelor unui contract de parteneriat public-privat din 2007, în condițiile în care nici ea nu a respectat pe deplin angajamentele asumate în contract. Atât primăria, cât și agentul economic, resping o serie de acuzații precum că ar fi ajuns la „înțelegeri” pentru a delapida bugetul municipal și spun că sunt gata să rezolve problema la masa de negocieri. Cum a evitat să răspundă direct la întrebările ZdG legate de acest litigiu primarul Ion Ceban, vedeți într-un material publicat pe zdg.md.
Doar două persoane aspiră la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție. Marcel Dumbravan, procurorul-șef interimar al PA, și Octavian Iachimovschi, șeful adjunct interimar al PA, și-au depus dosarele pentru a participa la concursul lansat de Consiliul Superior al Procurorilor. Următoarea etapă a concursului este preselecția candidaților, care urmează să fie efectuată de către o comisie specială instituită de CSP. Funcția de procuror-șef al PA a devenit vacantă după demisia Veronicăi Dragalin.
La câțiva ani după pornirea urmăririi penale în privința arhimandritului Andrei Caramalău, dosarul în care este acuzat de acțiuni cu caracter sexual săvârșite cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani bate pasul pe loc. Dosarul preotului se află în prezent la Curtea de Apel Centru, după ce Curtea Supremă de Justiție a dispus rejudecarea cauzei penale. Ședințele de judecate nu sunt publice, acestea având loc cu ușile închise. Mai multe detalii la acest subiect găsiți pe site-ul nostru.
Săptămâna aceasta, orașele ucrainene au continuat să se afle sub tirul armatei ruse. În noaptea de marți spre miercuri, forțele lui Putin au lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra Kievului. Două persoane au fost ucise, iar opt au fost rănite, inclusiv patru copii. Între timp, trimisul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că Ucraina este de acord cu o încetare a focului, însă dictatorul rus Vladimir Putin este principalul obstacol în calea unui acord.
Cardinalul Robert Prevost este noul papă al Bisericii Catolice. Acesta a fost ales, joi, la o zi după ce 133 de cardinali din întreaga lume s-au reunit în conclav la Vatican. În primul său discurs, Robert Prevost a adus un omagiu predecesorului său, Papa Francisc, spunând că dorește să ofere binecuvântarea sa poporului așa cum a făcut-o Papa Francisc în ultima sa apariție în Piața Sfântul Petru. Născut la Chicago, noul suveran pontif este primul papă american din istorie. Robert Prevost și-a ales numele pontifical de Papa Leon al XIV-lea.
La un an și trei luni de la accidentul rutier din Boldurești, care i-a luat viața lui Mihai, un copil de 14 ani, familia acestuia este impusă să supraviețuiască nu doar durerii cauzate de pierderea unui copil, dar și dezamăgirii în lupta lor pentru dreptate. Mama adolescentului se teme că fostul primar Nicanor Ciochină, singurul învinuit în dosar, ar putea scăpa de pedeapsă întrucât ar avea bani și influență. După ce Comisia Electorală Centrală i-a retras mandatul, Nicanor Ciochină a revenit, pentru câteva zile, în fruntea primăriei din Boldurești, prin votul consilierilor locali. Acum, învinuitul este unul din candidații înscriși în cursa pentru următoarele alegeri locale, programate pe 18 mai.
ZdG a discutat cu mama copilului decedat, cu localnici din Boldurești, cu mai mulți consilieri locali, precum și cu primarul învinuit că l-a lovit cu mașina pe copilul de 14 și ulterior a încercat să ascundă urmele accidentului. Reportajul integral poate fi găsit pe canalul nostru de YouTube.
