FOTO Războiul nu va dispărea de la sine. Extinderea Europei necesită curaj
„Poate că cel mai îndrăzneț și decisiv pas al Europei ar fi extinderea numărului de membri, ajutând Ucraina, Moldova, Muntenegru, Albania și alte țări candidate să devină membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Negocierile nu ar trebui amânate mai mult”, a declarat Alar Karis, președintele Estoniei la deschiderea Conferinței anuale de securitate și politică externă de la Tallinn.
Oficiali NATO, președinți de state, experți pe probleme de securitate, jurnaliști, politicieni s-au întrunit la Tallinn, Estonia la conferința anuală care poartă numele lui Lennart Meri, primul președinte al Estoniei, un vizionar care a făcut pași rapizi după destrămarea urss de a apăra Estonia de Rusia prin apropierea de Uniunea Europeană și de NATO.
În acest an, conferința de la Tallinn s-a deschis cu două sesiuni, una dedicată Ucrainei și alta dedicată Republicii Moldova, urmând alte 2 zile de dezbateri argumentate despre securitatea europeană, provocările regionale, cooperare pentru asigurarea păcii și prevenirea riscurilor.
În discursul de inaugurare, actualul președinte al Estoniei, Alar Karis, a vorbit despre curajul european, pornind de la motto-ul evenimentului: „Norocul îi favorizează pe cei curajoși”. După ce a afirmat că „Poate că cel mai îndrăzneț și decisiv pas al Europei ar fi extinderea numărului de membri, ajutând Ucraina, Moldova, Muntenegru, Albania și alte țări candidate să devină membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene”, Karis s-a referit la modul în care UE și NATO trebuie să coopereze cu Ucraina în condițiile actualului război rusesc din țara vecină, asumându-și curajul de a lua decizii importante, chiar dacă sunt nepopulare.
„Curajul înseamnă dorința de a ieși din zona de confort. Dacă ar fi ușor sau fără riscuri, nu ar mai fi un act curajos. Alegerea curajoasă pentru Europa este, așadar, să meargă înainte, să preia frâiele în Europa și în întreaga lume. Alegerea curajoasă este de a construi o Europă capabilă din punct de vedere militar și rezistentă”, a declarat președintele Estoniei, adăugând apoi că „Noile state membre ar consolida securitatea, reziliența, capacitatea industrială și competitivitatea pe termen lung a Europei. Un aliat precum Ucraina ar întări, de asemenea, NATO. Forțele armate ale Ucrainei se numără printre cele mai mari și mai experimentate din Europa. NATO învață deja din experiența Ucrainei pentru a face față războiului modern la nivel tehnologic, operațional și tactic”.
Sesiunea cu privire la Republica Moldova a fost moderată de Sven Mikser, membru al Parlamentului European, iar vorbitorii au fost Valeriu Pașa de la Watchdog, Alina Radu de la Ziarul de Gardă și Ana Revenco de la Stratcom Moldova. Sesiunea a adus în dezbatere experiențele prin care a reușit Moldova să combată influențele rusești în cadrul ultimelor scrutine electorale, dar și provocările care urmează în perioada actuală. Activitatea echipei ZdG și importanța jurnalismului de investigație a fost menționată de către toți vorbitorii, făcându-se referință la faptul că este una dintre cele mai eficiente metode de a informa cetățenii cu privire la coruperea alegătorilor, dezinformare, finanțare obscură. Întrebările din sală au vizat tacticile Moscovei privind Moldova pentru perioada următoare dar și starea jurnalismului de interes public, finanțarea proceselor democratice și posibilitățile de menținere și apărare a securității cetățenilor. Sesiunea dedicată Republicii Moldova a fost organizată de către „PractNet”, o rețea a profesioniștilor practicieni din Estonia.
Sursa foto: ZdG
Astăzi la Conferința de la Tallinn va lua cuvântul Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, într-o sesiune întitulată „Construind mai departe: State mici, dar reziliente”, la care va mai participa și președintele Muntenegru, Jakov Milatovic.
