Scandal la Primăria Chișinău | Dosarul „Monalisa” | Imobilele unui ex-judecător | Dronă peste Moldova | Satoshi, la Eurovision 2026 | Dosarul lui Ciochină | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
O fostă viceprimară a Chișinăului a declarat că Ion Ceban este „un pericol atât pentru municipiul Chișinău, cât și pentru R. Moldova”. Ce alte acuzații a lansat Irina Gutnic la adresa primarului capitalei și cum a reacționat acesta, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre o dronă care a survolat teritoriul R. Moldova, vă oferim detalii despre tranzacțiile imobiliare de milioane ale unui fost judecător și aplaudăm împreună calificarea R. Moldova în finala Eurovision Song Contest 2026.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
O nouă dronă a traversat miercuri spațiul aerian al R. Moldova, deplasându-se de la nord spre sud, în timpul unui atac cu drone lansat de Federația Rusă asupra Ucrainei. Aparatul de zbor a fost observat inițial în apropierea raionului Ocnița, apoi deasupra municipiului Bălți, continuându-și traseul spre raionul Ungheni. Ulterior, drona a fost observată în localitatea Lăpușna și mai târziu în apropierea satului Cărpineni, ambele din raionul Hîncești. Potrivit Ministerului Apărării, drona a fost identificată în jurul orei 16:00, iar la ora 16:58 a dispărut de pe radar în zona Giurgiulești. Astfel, spațiul aerian din nordul și centrul țării a fost închis temporar. Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova a condamnat survolarea neautorizată a spațiului aerian al R. Moldova, subliniind că „astfel de incidente reprezintă o încălcare inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova și constituie un risc la adresa securității cetățenilor noștri”. De la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, în spațiul aerian al R. Moldova sau pe teritoriul țării au fost identificate în repetate rânduri drone, unele dotate cu explozibili. Autoritățile recomandă cetățenilor să nu se apropie de obiecte suspecte și să anunțe imediat organele de drept.
Irina Gutnic, demisă recent de primarul Ion Ceban din funcția de viceprimară a capitalei, susține că revocarea sa a fost ilegală. Totodată, aceasta a lansat mai multe acuzații la adresa edilului capitalei, afirmând că Partidul Mișcarea Alternativa Națională a devenit o anexă a Primăriei Chișinău și că „foarte puțini își permit azi să vorbească deschis, de frică să nu-și piardă funcțiile”. Gutnic a mai declarat că angajații Primăriei sunt obligați să lucreze șapte zile din șapte pentru promovarea imaginii lui Ceban. Ea a spus că părăsește partidul MAN și și-a depus demisia din funcția de președintă a Organizației Teritoriale Chișinău.
Irina Gutnic, fostă viceprimară a capitalei: „Se pare că într-un asemenea mediu nu este acceptat ca oamenii să fie uniți, să se susțină reciproc și să formeze o echipă autentică, pentru că acolo unde există respect și încredere între colegi, frica nu mai poate conduce, însă acest lucru nu este pe placul lui Ion Ceban, pentru că vede peste tot comploturi, trădări și pericole imaginare. După dânsul, într-o echipă nu trebuie să existe solidaritate, controlul și frica trebuie să domine. Astăzi, o spun cu toată responsabilitatea, Ion Ceban este un pericol atât pentru municipiul Chișinău, cât și pentru R. Moldova”.
Totodată, fosta viceprimară a depus un denunț pe numele lui Ion Ceban pentru abuz de putere și a promis că va face mai multe dezvăluiri în perioada următoare.
Irina Gutnic, fostă viceprimară a capitalei: „Voi veni cu conferințe de presă și voi prezenta informații și documente despre unele subiecte extrem de grave. Vorbim aici despre finanțarea partidului, despre angajări, achiziții, salarizare, contribuții pentru partid, utilizarea resursei administrative, promovarea imaginii lui Ion Ceban, cum este plătită media, materialele electorale, împrumuturi fictive, legături dubioase externe, angajari și procese în cadrul întreprinderilor municipale, canale de Telegram folosite în scopul denigrării guvernării și nu doar”.
În replică, Ion Ceban a declarat: „Nu avem de gând să răspundem unei doamne supărate că nu mai are funcție și care a ieșit să verse toată această supărare în public”. Primarul a invocat faptul că Gutnic ar executa „indicații care îi parvin din extern”.
Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău: „Noi lucrăm șapte zile din șapte și asta am spus-o de fiecare dată, pentru interesele fiecărui locuitor. Asta se vede în obiectivele de infrastructură, în grădinițe construite, în școli reparate și extinse”.
Eleonora Șaran, primara orașului Durlești, cercetată într-un dosar privind deposedarea administrației publice locale din Durlești și aflată până acum sub control judiciar, a fost plasată pe 13 mai, din nou, în arest la domiciliu. Tot în arest la domiciliu a fost plasată și o persoană fizică cercetată în același dosar. Viceprimarul orașului, Mihai Enachi, rămâne sub control judiciar. Șaran și Enachi, alături de alte persoane, sunt acuzați că ar fi participat la o schemă de deposedare a primăriei Durlești de terenuri publice intravilane, provocând un prejudiciu estimat de procurori la circa 15 milioane de lei. Eleonora Șaran și celelalte persoane din dosar pledează nevinovați.
Doctorița anesteziologă Ecaterina Maniuc, judecată în dosarul privind decesul femeii de afaceri Liubovi Babuțchi, nu mai are interdicția de a părăsi R. Moldova. Decizia a fost luată pe 8 mai de Judecătoria Chișinău. Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale a declarat pentru ZdG că instanța a revocat măsura preventivă și a dispus obligarea inculpatei să se prezinte la organul de urmărire penală sau în fața instanței de judecată atunci când va fi solicitată. Dosarul privind practicarea ilegală a medicinei sau a activității farmaceutice, în care sunt vizate Ecaterina Maniuc, doctorița care i-a administrat anestezie generală femeii decedate, și asistenta medicală Natalia Sacaliuc, se află în examinare la Judecătoria Chișinău. Femeia de afaceri Liubovi Babuțchi a murit pe 30 ianuarie după ce a fost supusă unor proceduri de frumusețe la salonul „Dr. Serebrova” din capitală. Proprietara cabinetului, Irina Borodchina, originară din Ucraina, a părăsit R. Moldova la mai puțin de două ore de la producerea tragediei, ascunzându-se de justiție.
Angela Catană și Corneliu Guzun, judecători și foști vicepreședinți la Judecătoria Chișinău, nu au promovat evaluarea integrității financiare și etice. Consiliul Superior al Magistraturii urmează însă să se pronunțe asupra acceptării sau respingerii celor două rapoarte adoptate de Comisia de Evaluare a Judecătorilor. Cu aceste două rezultate, Comisia a finalizat evaluarea tuturor judecătorilor cu funcții de conducere. Au fost evaluați 24 de judecători. După inițierea procedurii, 10 au demisionat. Dintre cei 14 evaluați integral, șapte au promovat, iar șapte nu au trecut evaluarea. În două cazuri, CSM a dispus reevaluarea, procedurile fiind încă în desfășurare.
A lucrat 22 de ani la stat, fără venituri suplimentare semnificative, iar în 2023 s-a „transferat” la întreprinderea municipală „Apă-Canal” Chișinău. Luxul, devenit o constantă în viața lui, nu trădează însă această realitate. Este vorba despre fostul judecător Ghenadie Pavliuc, cunoscut în special pentru deciziile pronunțate în dosare de rezonanță în care au fost vizați mai mulți politicieni. ZdG a identificat pe un site de anunțuri imobiliare casa luxoasă din sectorul Ciocana al capitalei, care îi aparține fostului judecător Ghenadie Pavliuc, scoasă la vânzare pentru 11,7 milioane de lei. Locuința, deținută de fosta familie de bugetari, a fost construită în perioada 2008–2011, când Pavliuc activa în calitate de judecător la Dondușeni, iar soția sa era medic în sistemul public. Totodată, ZdG a descoperit și noua proprietate imobiliară a fostului magistrat, construită în comuna Tohatin din municipiul Chișinău. Fostul judecător figurează și ca investitor în Complexul Rezidențial „HORA Village”, situat în apropierea parcului „Valea Morilor”.
Cum arată noua proprietate a familiei Pavliuc și ce spune fostul judecător despre valoarea acesteia, puteți afla dintr-un material publicat pe canalul de YouTube al ZdG.
La trei ani după condamnarea la 15 ani de închisoare și obligarea la plata unui prejudiciu de peste 5,2 miliarde de lei, din averea fugarului penal Ilan Șor au fost recuperați doar 541 de mii de lei. Mai multe bunuri ale acestuia din Moscova, înregistrate pe numele său sau ale unor persoane, au fost puse sub sechestru, însă vânzarea lor la licitație este îngreunată de contestațiile depuse în instanță de avocatul lui Șor. Până în aprilie 2026, a fost vândut un singur bun – un automobil Volga sovietic. De ce statul nu-i poate lua averea lui Ilan Șor, aflați dintr-un articol publicat pe zdg.md.
Circa 40 de mii de dolari pentru studiile fiului în Marea Britanie, zboruri cu avioane private, închirierea spațiilor Ambasadei R. Moldova de la Moscova și utilizarea numerelor diplomatice în Rusia — acestea au fost printre subiectele discutate într-o nouă ședință de judecată în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, în care este vizat fostul premier Iurie Leancă. În cadrul ședinței din 8 mai, Iurie Leancă, prim-ministru în perioada 2013–2015, a recunoscut că, în anii 2011–2013, când ocupa funcția de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene „am folosit și, bănuiesc, avionul care aparținea Nobil Air”. Nobil Air este compania aviatică care i-a aparținut anterior fugarului penal Ilan Șor. Leancă a relatat inclusiv despre un zbor la Kiev, unde a participat la finala Campionatului European de Fotbal din 2012. Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a reprezentat transmiterea dreptului de administrare a activelor aeroportuare către compania „Avia Invest” pentru o perioadă de 50 de ani. Contractul a fost semnat în 2013, iar beneficiarul final al companiei era Ilan Șor. În mai 2023, procurorii au anunțat trimiterea în judecată a dosarului în care statul ar fi fost prejudiciat cu peste 392 de milioane de lei. În cauză sunt vizate opt persoane, iar dosarul se află în examinare în prima instanță.
O nouă ședință de judecată a avut loc și la Curtea de Apel Centru în dosarul fostului primar din Boldurești, Nicanor Ciochină, unde miercuri a fost încheiată cercetarea probelor. În cadrul ședinței din 13 mai, avocatul lui Ciochină a solicitat transferarea clientului său din Penitenciarul nr. 13 într-un penitenciar de tip deschis, invocând încălcarea drepturilor fundamentale ale acestuia. Cererea a fost respinsă de judecători. La rândul său, Raisa Ciurel, mama băiatului de 14 ani decedat în accidentul de la Boldurești, i-a transmis lui Ciochină „să se mute în locul lui Mihăiță, dacă are atâtea nemulțumiri, nu într-un alt penitenciar”. Nicanor Ciochină, acuzat că a lovit mortal un băiat de 14 ani și a părăsit locul accidentului, a fost condamnat de Judecătoria Chișinău la 7 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip deschis. Complicele său, Ion Andronache, care l-a ajutat să ascundă urmele, a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare, dintre care șase luni cu executare.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a îndemnat țările membre ale Uniunii Europene să deschidă oficial toate clusterele de negociere pentru R. Moldova și Ucraina până în luna iulie. Declarația a fost făcută în marja reuniunii Consiliului Afacerilor Externe al UE, desfășurată pe 11 mai la Bruxelles.
Marta Kos, comisara europeană pentru extindere: „Astăzi voi îndemna toate țările membre UE să deschidă oficial, cât mai curând posibil, toate capitolele de negociere. Primul capitol ar putea fi deschis încă sub președinția rotativă a Ciprului, iar celelalte cinci capitole sperăm că le putem deschide în iulie. Mai exact, am depus mult efort în faza preliminară, iar acum totul este pregătit pentru deschiderea oficială”.
Peste 50 de delegații din statele membre ale UE, inclusiv peste 20 de miniștri de externe, s-au reunit în perioada 14-15 mai, la Chișinău, în cadrul celei de-a 135-a Sesiuni Ministeriale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Potrivit autorităților, evenimentul marchează încheierea mandatului R. Moldova la Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, al doilea exercitat de țară de la aderare. Miniștrii au abordat subiecte precum Pactul Democratic pentru Europa, viitoarea strategie de politică externă a Consiliului Europei, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, precum și continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Zilele trecute, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a participat la București la cea de-a 10-a ediție a Forumului de securitate din regiunea Mării Negre și a Balcanilor. În cadrul evenimentului, oficialul a declarat că aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană reprezintă principalul obiectiv strategic al țării. „Extinderea Uniunii Europene reprezintă o investiție în securitatea întregului continent și R. Moldova este pregătită să contribuie la această securitate, nu doar să beneficieze de ea”, a subliniat Igor Grosu. Totodată, președintele Parlamentului a afirmat că R. Moldova este supusă zilnic unui război hibrid purtat de Federația Rusă, prin campanii de dezinformare care urmăresc să afecteze încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în viitorul țării noastre.
Satoshi, reprezentantul R. Moldova la Eurovision Song Contest 2026, s-a calificat în finală cu piesa „Viva, Moldova!”. Finala Eurovision are loc în această seară, la Viena. Câștigătorul va fi desemnat în baza votului publicului și al juriului profesionist din fiecare țară, în proporție de 50 la 50. Așadar, dacă vă aflați în diasporă, nu ezitați să votați pentru R. Moldova. Scrieți-ne în comentarii ce țară credeți că merită sau ar putea câștiga concursul în acest an.
În noaptea de 13 spre 14 mai, forțele lui Putin au lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra regiunilor ucrainene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a utilizat peste 1500 de drone, iar Kievul a fost principala țintă a atacului. Liderul ucrainean a subliniat că „acestea nu sunt, cu siguranță, acțiunile unor oameni care cred că războiul se apropie de sfârșit”. În urma atacurilor rusești, cel puțin 24 de persoane și-au pierdut viața, aproximativ 50 au fost rănite, iar mai multe persoane sunt date dispărute.
Pe 17 mai, în 10 localități vor avea loc alegeri locale noi. La Orhei și Taraclia, orașe rămase fără primari după ce reprezentanții lui Ilan Șor au demisionat, în cursă există mai mulți exponenți afiliați condamnatului. La Taraclia, în cursă, participă 7 candidați. Jurnaliștii de la nokta.md scriu că o parte dintre candidați au în spate o lungă serie de foste partide, alianțe politice și legături, inclusiv cu gruparea lui Șor. Opt candidați au rămas în cursa electorală pentru funcția de primar al mun. Orhei din era post-Șor după ce trei au fost excluși. Candidatul lui Vasile Costiuc a fost exclus după ce Comisia Electorală Centrală a constatat existența unui bloc electoral camuflat între partidul condus de Costiuc și fostul Partid „Șor”, declarat neconstituțional.
