Igor Grosu, după numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor: „Este un drum lung și anevoios. Uneori cu decizii care, fără îndoială, ne costă și politic”
„Vreau să vă asigur că dorința noastră cea mai mare este să ducem curățarea justiției până la capăt. Știm că este un drum lung și anevoios. Uneori cu decizii care, fără îndoială, ne costă și politic. Dar noi nu avem timp de așteptat”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, după ce deputații majorității parlamentare au votat numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor. Votul a avut loc pe fundalul protestelor opoziției, dar și a criticilor din partea mai multor experți în justiție.
„(…) Am primit un mandat clar de la cetățeni și exact asta facem: am deblocat un proces, iar evaluarea procurorilor trebuie să continue (…).
Asistăm la două tendințe care se bat cap în cap. Pe de o parte – majoritatea parlamentară care face tot posibilul să continuăm să accelerăm, să facilităm reforma justiției și opoziția parlamentară, care se opune acestui proces de reformă prin toate mijloacele și toate căile. Noi avem un mandat foarte limitat, trebuie să ne mișcăm foarte repede, reforma este întârziată (…)”, a declarat Igor Grosu.
Pe 24 mai 2024, Comisia de evaluare a procurorilor anunța că a inițiat evaluarea procurorilor din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), în conformitate cu legea nr. 252/2023 și a Regulamentului Comisiei. Legea prevede evaluarea în mod prioritar a procurorilor din cadrul PA. Lista procurorilor anticorupție care urma să fie supuși evaluării a fost atunci transmisă Comisiei de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).
Vineri, 6 martie, deputații majorității parlamentare au votat numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor. Votul a avut loc pe fundalul protestelor opoziției, dar și a criticilor din partea mai multor experți în justiție. Parlamentarii din opoziție au cerut ca cei doi candidați să fie supuși votului separat și au blocat tribuna centrală a Parlamentului, scandând „Rușine!”. Totuși, proiectul a fost aprobat cu 53 de voturi ale deputaților PAS.
Amendamentul care a făcut posibilă numirea lui Herman von Hebel cu 51 de voturi în Parlament a fost adoptat joi, 5 martie, când deputații din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) au aprobat modificarea legii care prevede sancționarea penală a amenințării sau agresării judecătorilor și procurorilor.
În seara aceleiași zile, președinta Maia Sandu a promulgat legea care modifică procedura de desemnare a membrilor în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor.
Întrebată „de ce se insistă atât de tare” pe candidatura lui Herman von Hebel, fost președinte al Comisiei Pre-Vetting, Maia Sandu a declarat că majoritatea parlamentară a modificat numărul necesar de voturi pentru numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor pentru că „nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției”.
ZdG a scris anterior că, printr-un amendament votat pe 5 martie, cu 55 de voturi, în lectura a doua, Parlamentul a prevăzut că, în cazul în care candidații propuși nu obțin numărul necesar de voturi, adică 61 din numărul deputaților aleși, aceștia pot fi propuși repetat, iar decizia va putea fi luată cu votul majorității simple, adică al 51 de deputați. Opoziția a criticat această decizie, anunțând că va depune o contestație la Curtea Constituțională.
Decizia vine după ce, săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor nu a fost adoptat, pentru că doar 53 de deputați PAS au votat „pentru”, în timp ce erau necesare cel puțin 61 de voturi.
Autorul amendamentului, deputatul PAS Igor Chiriac, a precizat că procedura se referă exclusiv la membrii propuși de partenerii de dezvoltare, în timp ce pentru membrii naționali regulile rămân neschimbate. Potrivit deputatului, modificarea este necesară pentru a evita afectarea procesului de evaluare externă, mai ales în contextul constrângerilor de timp.
„Proiectul de lege spune că Comisia juridică va înainta candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi, și, în situația în care se înaintează aceiași candidați repetat, acești candidați sunt aleși cu numărul majoritar de deputați din numărul celor aleși, adică 51 de deputați”, a declarat Chiriac.
Acesta a mai adăugat că „în una din avize, Comisia de la Veneția chiar recomandă astfel de mecanisme să fie prevăzute în lege, pentru a nu se crea blocaj“.
Opoziția a susținut un briefing de presă joi, 5 martie, la care au participat Ion Chicu – membru al Blocului „Alternativa”, Alexandru Berlinschi – „Partidul Nostru”, Vlad Batrîncea – PSRM, Diana Caraman – PCRM și Alexandru Verșinin – Democrația Acasă. Aceștia au anunțat că vor contesta această modificare a legii la Curtea Constituțională.
„O forțare neinspirată (rău de tot)”, „o decizie absolut regretabilă” și „un exemplu tare prost” – astfel descriu mai mulți experți decizia majorității parlamentare de a modifica legea.
