• VIDEO/ „Chinurile” constituirii secțiilor de votare din străinătate: Mai multe ca la scrutinul precedent, dar mai puține decât și-au dorit unii reprezentanți din diaspora

    VIDEO/ „Chinurile” constituirii secțiilor de votare din străinătate: Mai multe ca la scrutinul precedent, dar mai puține decât și-au dorit unii reprezentanți din diaspora
    vizualizări
    08 octombrie 2020 | 10:57

    La alegerile prezidențiale de la 1 noiembrie vor fi deschise 139 de secții de votare în 36 de țări din străinătate. Sunt mai multe decât la scrutinul precedent, dar mai puține decât și-ar fi dorit reprezentanții diasporei.  

    Potrivit CEC, procedura de stabilire a numărului de secții de vot în străinătate a început la începutul anului când împreună cu Ministerul de Externe și Biroul pentru Diasporă a creat un grup de lucru.

    Codul Electoral spune că numărul de secții de votare se stabilește în funcție de 3 factori: numărul de alegători din diasporă prezenți la scrutinul precedent, numărul de înregistrări prealabile și estimarea ministerului de externe a numărului de moldoveni aflați peste hotare.

    „Este un proces destul de complicat și complex pentru că unele acțiuni țin sctrict de alte organe ale statului, precum și unele informații despre diponibilitatea țărilor gazdă de a oferi dreptul de organiza în țara dată alegeri prezidentiale, pentru că toată informația pe care am primit-o a fost transmisă de Ministerul de Externe și ne-am bazat pe acele informații care au venit din zona respectivă”, spune președintele CEC, Dorin Cimil.

    La stabilirea numărului de secții în fiecare țară s-a luat în vedere și formula propusă de reprezentanții societății civile care au luat ca bază o pondere egală a celor 3 criterii, dar în baza unei analize comparate pe țări.

     „Am avut conversații intensive cu MAEIE care au fost foarte inistenți să înțeleagă de ce cei 3 factori sunt egali. Răspunsul a fost că legea nu prevede altfel. Iar dacă noi am fi insistat ca un factor, de exemplu înregistrarea prealabilă e mai importantă decât de exemplu prezența cetățenilor moldoveni într-o țară, ar fi trezit proteste din partea unor concurenți electorali: unora le place, altora nu le place”, spune directorul ADEPT, Igor Boțan.

    Proteste au apărut cu 5 zile înainte de finalizarea înregistrării preliminare. Asta după ce CEC a trimis în adresa Ministerului de Externe un document în care erau stabilite un număr de 202 secții de votare, dintre care 38 în Rusia.


    „Am văzut reacția în spațiul public că CEC va crea atâtea secții în vest și est. Era și este un lucru în comun al CEC și Ministerul de Externe, ținând cont de faptul că multe țări de reședință au cerut ca să fie identificate regiunea și locația unde urmează să-și dea acceptul pentru deschiderea unei secții de votare. Eram în fața situației ca să venim anticipat cu informații pentru potențialele secții unde să fie necesar să fie deschise. S-a decis constituirea unei liste prealalbile, fără un efect definitiv ca să tatonăm terenul în țara de reședință ca să avem un răspuns pentru o listă cât mai mare de țări și orașe. De la început erau 202, apoi 145, pe urmă am venit cu 139 și este aproape de lista din 21 septembrie”, explică președintele CEC.

    Tot din Rusia, au venit și un număr record de cereri individuale pe suport de hartie. Peste 2400 de solicitări au fost transmise în adresa CEC, iar o investigație jurnalistică a arătat că o parte din acestea au fost semnate de persoane care se află în Moldova și au semnat îndemnați de anumiți activiști locali.

    „Desigur că în spațiul public au fost lansate multe analize, pe alocuri pertinente sau adevarate. Am solicitat intervenția organelor de stat să facă o analiză a datelor prezentate, iar până acum nu am primit un răspuns. Pe parcursul analizei cererilor scrise am triat acele cereri care nu corespundeau unor anumite criterii, de nume, prenume, am făcut o analiză și rezultatele le vom prezenta publicului, acum se prelucrează”, dă asigurări Dorin Cimil.

    Directorul Executiv al ADEPT, Igor Boțan spune că acest lucru a afectat democrația electorală a Republicii Moldova și așteaptă ca autoritățile să ducă până la capăt investigațiile.

     „Rămâne deschisă problema ce e cu aceste înregistrări și investigația e un prim pas și un îndemn pentru autorități să o ducă până la capăt: a fost făcut cu rea-voință în sensul de avantajare a unui concurent sau nu și care a lăsat un con de umbră asupra întregului proces electoral”, spune Igor Boțan.

    În general a fost un record al înregistrării prealabile din diaspora. Peste 60 de mii de moldoveni s-au mobilizat și s-au înscris la vot, iar acest instrument este unul de bază în stabilirea numărului de secții în străinătate.

     „La inceputul anului erau 20 de mii. Acestea sunt înregistrări cumulative. E adevărat că lumea a început să se înregistreze mai intens în ultimele 10 zile, după o campanie activă. Dar a mai jucat un rol. Dodon a reușit să enerveze mai multă lume și el este catalizatorul voturilor din diasporă. Doi, lumea a înțeles mesajul că singurul instrument este înregistrarea prealabilă. Trei, ar fi ridicol ca noi care atât ne-am bătut să avem un instrument propriu să ajungem și să nu-l folosim. Aș spune că încă e puțină lume pentru capacitatea pe care o avem și pentru numărul de oameni care suntem aici. Dar e impresonant” spune Dumitru Vicol, un moldovean stabilit în Marea Britanie.

    Într-un final, CEC a luat decizia de a deschide 139 de secții de vot în 36 de țări. Chiar dacă ponderea celor trei factori a fost egală, președintele CEC spune că s-au luat și alți indicatori în seamă.

    „Datele respective sunt instabile, inexacte și permanent prezintă un pericol de calcul. Am apelat la Asociatiile diasporale prin intermediul BRD care ne-au prezentat propriiile estimări, calcule și geografie unde se află cetățenii moldoveni. Am luat în calcul și aceste date și le-am comparat cu cele ale Ministerului de Externe și am văzut că pe alocuri coincid, pe alocuri, nu”, a declarat Dorin Cimil.

    Reprezentanții Diasporei spun că la acest scrutin procesul de constituire a secțiilor de votare din străinătate s-a desfășurat mai bine ca în trecut, însă autoritățile electorale mai au restanțe la capitolul consultărilor cu Diaspora. „A fost peste așteptari în sens că a fost mai bine ca data trecută și sub așteptări că am vrut mai multe consultări cu noi. Aș da un 8 din 10. Au fost mai mulți cetățeni cu înregistrari prealabile, s-au făcut studii. Membrii CEC au fost relativ deschiși, probabil exista spațiu de a ne implica mai mult”, spune Dumitru Vicol, unul din reprezentanții comunității de moldoveni din Marea Britanie.

    Reprezentanții Ministerului de Externe consideră că acest număr este unul important, dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în lume.

     „Aceasta cifră în contextul pandemiei este una importantă pentru că în esență oferă drept de vot pentru o jumătate de milion de conaționali pentu că estimăm acest număr de buletine de vot care urmează să le utilizăm și să fie folosite peste hotarele țării”, spune Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

    În context, experții susțin că ponderea estimării numărului de cetățeni moldoveni din străinătate ar trebui să fie una mai mică atunci când se stabilește numărul de secții de votare.

    „Sunt anumite lucruri finuțe cum ar fi regimurile politice din unele țări. De exemplu știm că în UE cetățenii moldoveni sunt majoritatea legalizați. Au existat probleme cu legalizarea în Rusia și nu știm în ce măsură au fost rezolvate și știm că în campanii, unii polticieni promit că problema forței noastre de muncă din Federația Rusă care nu are adusă în regulă documentele cu prezența lor acolo trezește probleme, există necesitate de negocieri și așa mai departe.

    Întrebarea noastra este dacă cetățenii din Europa, America de Nord si cei din Federația Rusă se găsesc în condiții egale și nu cumva acolo unde cetățenii noștri au probleme, asupra lor pot fi exercitate presiuni? Noi, nu avem răspuns la această întrebare”, declară directorul Executiv al ADEPT, Igor Boțan.

    O soluție propusă ar fi așa-numita clusterizare pe baza regiunilor unde locuiesc cetățenii moldoveni care să poată merge la vot în cea mai comodă localitate din toate punctele de vedere.

    „Am văzut că a crescut foarte mult aria cetățenilor de unde vor să meargă să voteze și nicăieri nu avem un mecanism cum facem aceasta clusterizare. De exemplu, dacă avem 100 de localități, cum să identificăm acea localitate din punct de vedere a cheltuielilor și timpului, cea mai atractivă ca cetățenii să se deplaseze spre ea și să voteze acolo?”, se întreabă Igor Boțan.

    După decizia finală a CEC, sarcina deschiderii secțiilor de votare în străinătate a fost transmisă ministerului de externe.

    Purtătorul de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă spune că „la momentul de față, misiunile noastre lucrează împreună cu comunitățile de moldoveni de peste hotare pentru lista persoanelor care să participe la crearea secțiilor de vot, iar Ministerul centralizeaza datele. Grupul de lucru special creat evaluează situația per fiecare destinație în parte.”

    Cea mai mare provocare pentru desfășurarea scrutinului în străinătate o reprezintă pandemia de COVID-19.

    „La etapa actuală nu putem să estimăm care vor fi deciziille statelor, toată comunitatea internațională urmărește evoluțiile asociate pandemiei. În cazul în care vom primi notificări că nu vor putea fi organizate, vom informa. La etapa actuală sunt legate de sistematizarea acelor informații pe fiecare destinație, dar depunem toate eforturile ca să organizăm procesul în conformitate cu decizia CEC care a aprobat acele 139 de secții în străinătate”, spune Daniel Vodă.

    Aflat la Londra, Dumitru Vicol este sigur că și în acest an cu siguranță vor fi rânduri la secțiile de vot, în special din cauza restricțiilor.

    „Eu sunt foarte sceptic că o să decurgă ușor votarea și o să ne afecteze și la numărul de alegători și din păcate nu avem altă opțiune. Nu avem corspondență prin poștă. Cred că efectul va fi extrem de drastic. Noi am ajuns la numărul de votanți din 2016 că am stat ghibușiți unul în altul, noi acum nu o să avem această posibilitate, iar lucrurile se vor înrăutăți”, spune Dumitru Vicol.

    O soluție ar fi fost votarea electronică sau prin corespondență care așa și a rămas la nivel de discuții. Igor Boțan spune că „acest vot  pe care îl avem acum scoate în prim plan 2 oportinități: votul electronic și cel prin poștă care ar putea fi implementate. Per ansamblu, problema este complexă și merită să reflecteze asupra ei atât CEC, care nu poate veni cu inițiativă, cât nu este voința politică a deputaților și a Guvernului”.

    Alegerile prezidențiale vor avea loc la 1 noiembrie. În cursă au fost înregistrați 8 candidați, iar câștigător va fi desemnat acel concurent electoral care va lua peste 50 la sută din voturi. În caz contrar se va organiza un nou tur de scrutin cu 2 dintre candidații care au luat cel mai mare număr de sufragii.

    „Acest reportaj este realizat de Asociația ADEPT cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția ADEPT, Asociației Promo-LEX și USAID.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Candidata PAS la prezidențiale spune ce l-ar fi întrebat pe contracandidatul ei, Igor Dodon, în cazul în care acesta ar fi participat la dezbatere: „Ce era totuși în punga neagră primită de la Plahotniuc?”

    Candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la prezidențiale, Maia Sandu, care anterior a declarat că va participa doar la dezbaterile la care va participă și concurentul electoral, candidatul independen…
    Candidata PAS la prezidențiale spune ce l-ar fi întrebat pe contracandidatul ei, Igor Dodon, în cazul în care acesta ar fi participat la dezbatere: „Ce era totuși în punga neagră primită de la Plahotniuc?”

    Croația, Slovenia și Bosnia raportează cea mai mare creștere zilnică a cazurilor de COVID-19

    Croația a raportat joi, 22 octombrie, cea mai mare creștere a noilor infecții zilnice cu COVID-19, 1 563 la număr, dintre care aproape jumătate sunt în capitala Zagreb, relatează Reuters. În ultimele 24 de ore…
    Croația, Slovenia și Bosnia raportează cea mai mare creștere zilnică a cazurilor de COVID-19

    Italia înregistrează un nou record zilnic de infectări: 16 079 de cazuri în 24 de ore

    Italia a înregistrat 16.079 de cazuri noi de coronavirus în ultimele 24 de ore, a declarat joi, 22 octombrie, Ministerul Sănătății, cel mai mare număr zilnic de la începutul focarului din peninsulă, depășind re…
    Italia înregistrează un nou record zilnic de infectări: 16 079 de cazuri în 24 de ore

    Mercenarii pleacă la război

    Novaya gazeta a aflat care este mecanismul de recrutare și traseul de expediere a mercenarilor din Siria în Nagorno-Karabah…
    Mercenarii pleacă la război

    Vladimir Putin speră că moldovenii vor aprecia eforturile lui Igor Dodon de a se apropia de Moscova și spune că economia Moldovei e dependentă de cea rusă. Ce spun statisticile oficiale

    Liderul de la Kremlin speră că Igor Dodon va fi reales în funcția de șef al statului și afirmă că economia Republicii Moldova este dependentă de cea a Rusiei. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui forum de…
    Vladimir Putin speră că moldovenii vor aprecia eforturile lui Igor Dodon de a se apropia de Moscova și spune că economia Moldovei e dependentă de cea rusă. Ce spun statisticile oficiale

    Avocatul poporului condamnă atacurile la adresa societății civile din R. Moldova și reafirmă rolul acesteia într-un stat democratic și de drept

    Avocatul Poporului,  Mihail Cororobai, condamnă orice tentative de denigrare și de intimidare a  reprezentanților sectorului asociativ din Republica Moldova. Potrivit ombudsmanului, chiar dacă argumentele invoc…
    Avocatul poporului condamnă atacurile la adresa societății civile din R. Moldova și reafirmă rolul acesteia într-un stat democratic și de drept