Ajutoare de 1500 și 5000 de lei | Sprijin UE pentru consolidarea apărării | Eliberarea din funcție a nașului lui Ceban și culisele revenirii unui diacon la Mitropolia Moldovei | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Ion Ceban și-a concediat nașul de cununie pentru „suspiciuni rezonabile”. Ce spune nașul și care sunt legăturile acestuia cu Șor, vă spunem în această ediție. Vorbim și despre ajutoarele unice pe care urmează să le primească toate familiile ce au copii de până la 5 ani, precum și despre ajustările pensiilor pentru anumite categorii de cetățeni.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Aflată în prima sa vizită oficială în R. Moldova, Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, a anunțat un nou pachet de ajutor pentru R. Moldova, în valoare de 60 milioane de euro. Prin acest ajutor, țara noastră va beneficia de vehicule blindate moderne și de un sistem performant de comandă și control, care ar urma să îmbunătățească capacitatea de supraveghere antiaeriană a R. Moldova. Totodată, pachetul cuprinde achiziționarea unor sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune.
Kaja Kallas, vicepreședinta Comisiei Europene: „Moscova a avut niște implicații directe în R. Moldova, începând cu șantajul energetic, campaniile de dezinformare, încălcările repetate ale spațiului aerian. Presiunile Rusiei au fost și rămân persistente, din acest motiv, UE va continua să sprijine R. Moldova pentru a-i consolida securitatea”.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „În curând, R. Moldova va beneficia, cu sprijinul UE, de echipamente care vor proteja cetățenii noștri de dronele rusești – cele care încalcă spațiul nostru aerian și chiar cad pe teritoriul țării, punând în pericol viețile oamenilor, locuințele și infrastructura noastră”.
Ajutorul va fi oferit prin Instrumentul european pentru pace. Din 2021, sprijinul total oferit de Uniunea Europeană, prin acest instrument, pentru modernizarea echipamentelor și infrastructurii Armatei Naționale ajunge la 197 de milioane de euro. Într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, Kaja Kallas a declarat că Federația Rusă încearcă să influențeze politica din R. Moldova și să submineze instituțiile democratice din statele Uniunii Europene. Vicepreședinta Comisiei Europene afirmă că nu există o baghetă magică pentru a elimina dezinformarea, însă investițiile în educația media și consolidarea securității cibernetice sunt esențiale pentru creșterea rezilienței cetățenilor.
R. Moldova, alături de Ucraina, va primi sprijin financiar și politic adecvat în procesul de aderare la Uniunea Europeană, afirmă președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu R. Moldova, Siegfried Mureșan. Potrivit lui, viitorul Buget multianual al blocului comunitar trebuie să ajute atât statele candidate, cât și statele deja membre ale Uniunii Europene. Un raport care conține și aceste prevederi a fost votat, miercuri, în Comisia pentru bugete din Parlamentul European, cu aproape două treimi din voturi.
Săptămâna aceasta a avut loc o nouă ședință de judecată în dosarul în care bașcana Evghenia Guțul este cercetată pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Astfel, pe 23 aprilie au fost audiați doi martori ai apărării. Unul dintre martori, fost coleg de facultate cu Evghenia Guțul, contrar legii, a venit în instanță „pregătit de avocați”, cu o notă informativă din probatoriu. Evghenia Guțul a venit la judecătorie cu cinci minute înainte de începutul ședinței, fiind însoțită de doi bodyguarzi. Bașcana Autonomiei Găgăuze este acuzată că ar fi acceptat finanțarea fostului partid „Șor” din partea unui „grup criminal organizat” cu o sumă totală de 42,4 milioane de lei, în contextul protestelor organizate de formațiune în perioada septembrie-noiembrie 2022.
Khaidarli Khalikov, fost consilier prezidențial în Kârgâzstan, anunțat în căutare internațională și arestat în ianuarie de către organele de drept din R. Moldova, ar putea primi azil în țara noastră. Curtea de Apel Centru a obligat Inspectoratul General pentru Migrație să reexamineze cererea de azil a lui Khalikov și să țină cont de riscurile semnificative la care acesta ar putea fi supus în cazul întoarcerii în țara sa de origine. Potrivit Asociației Promo-LEX, Khaidarli Khalikov este originar din Uzbekistan, însă deține cetățenia kârgâză. În perioada 2013–2024 a activat în Kârgâzstan, inclusiv în calitate de consilier al șefului statului. Bărbatul a declarat că a părăsit Kârgâzstanul în urma unor amenințări, după ce a refuzat să îndeplinească anumite indicații pe care le considera ilegale și denigratoare la adresa unor oponenți politici ai președintelui. Promo-LEX subliniază că legislația R. Moldova și convențiile internaționale la care țara noastră este parte interzic extrădarea sau returnarea persoanelor în state unde există riscul real de a fi supuse torturii ori altor tratamente inumane.
Un fost director al Centrului de adăpost pentru animale fără stăpân din municipiul Bălți a fost reținut, pe 23 aprilie, într-un dosar de delapidare a averii străine. Potrivit CNA, în perioada 2021-2023, fostul director, acționând cu alte persoane responsabile de evidența contabilă, și-ar fi însușit mijloace financiare transferate pe carduri salariale, cauzând astfel bugetului municipal Bălți o daună materială considerabilă în sumă totală de peste 367 de mii de lei.
Patru bărbați și o femeie au fost reținuți după ce au ademenit mai multe persoane în etate să investească în criptomonede, iar apoi i-ar fi estorcat de aproximativ 7 milioane de lei. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale menționează că victimele sunt din Cahul, Căușeni, Edineț, Ialoveni și Orhei. Acestea ar fi fost înșelate începând cu anul 2023. Bănuiții profitau de vulnerabilitatea persoanelor în etate, iar ulterior extrăgeau de la bancomate banii depuși de către victime. Organele de drept au efectuat percheziții la domiciliile suspecților, de unde au ridicat mai multe probe relevante pentru cauza penală.
Diaconul Maxim Sturza, care a fost demis din toate funcțiile deținute la Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, a revenit la Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei. Un decret în acest sens a fost semnat, pe 15 aprilie, de către Mitropolitul Vladimir, după ce diaconul i-a trimis o scrisoare prin care a cerut iertare. Reprezentanții Mitropoliei Basarabiei îl acuză pe Maxim Sturza, printre altele, de solicitări abuzive de favoruri și beneficii financiare, consum repetat de alcool la locul de muncă și de presupuse scurgeri de informații confidențiale. De cealaltă parte, diaconul califică acuzațiile drept „nefondate”, susținând că se confruntă cu „o răzbunare din partea actualei administrații” a Mitropoliei Basarabiei. Mai multe detalii găsiți pe zdg.md.
Liderul Partidului Mișcarea Alternativa Națională, Ion Ceban, tot el primar al municipiului Chișinău, a anunțat, marți, că l-a concediat pe nașul său de cununie, care activa în calitate de consilier al directorului general al întreprinderii „Apă-Canal” Chișinău . Într-o postare pe pagina sa de Facebook, edilul capitalei a scris că Ruslan Garbalî a fost demis din cauza unor „suspiciuni rezonabile”, fără însă a menționa care sunt acestea. Ziarul Național scrie că Ruslan Garbalî este unul dintre liderii grupării „Șor” din Găgăuzia. Acesta deține funcția de șef al Oficiului Teritorial Vulcănești al partidului „Renaștere”, afiliat fugarului condamnat penal Ilan Șor. În aprilie 2024, Garbalî a participat, la Moscova, la așa-zisul „congres al politicienilor de opoziție din R. Moldova” – eveniment organizat de Șor pentru a anunța blocul politic Pobeda-Victorie.
Într-un comentariu pentru ZdG, nașul lui Ceban a declarat că nu i s-a adus la cunoștință motivul demiterii, însă spune că „primarul a procedat corect, nu trebuie să existe cumetrism”. Întrebat despre participarea sa la lansarea blocului „Victorie” la Moscova, Ruslan Garbalî a răspuns că nu este parte a vreunui partid, dar s-a prezentat la eveniment pentru a asculta „ce vorbesc” cei prezenți. Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a ridicat în 2024 venituri salariale brute de 2,5 milioane de lei, echivalentul a circa 212 mii de lei lunar. Veniturile acesteia au stârnit un val de discuții în spațiul public. ZdG a constatat însă că salariul guvernatoarei nu a fost modificat de la numirea ei în funcție. În 2023, guvernatorul din acea perioadă, Octavian Armașu, declara un salariu chiar mai mare decât al actualei șefe a BNM. Mai multe detalii găsiți pe zdg.md.
Începând cu 1 mai 2025, persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani vor beneficia de o pensie minimă majorată, în valoare de 3300 de lei, a decis, miercuri, Cabinetul de miniștri. Reprezentanții Guvernului susțin că modificările la legislație vizează persoanele care au desfășurat o activitate de muncă îndelungată în domenii precum educația, agricultura și asistența socială, dar care beneficiază de pensii mici din cauza veniturilor reduse avute de-a lungul carierei. Casa Națională de Asigurări Sociale va ajusta automat pensiile beneficiarilor, fără necesitatea depunerii unor cereri din partea acestora.
Iar începând cu data de 2 mai, familiile cu copii de până la 5 ani, toate familiile cu copii cu dizabilități și persoanele adulte cu dizabilități severe vor primi câte un ajutor financiar unic pentru Paște, de 1500 și 5000 de lei. Ajutorul unic va fi oferit tuturor familiilor din R. Moldova, inclusiv celor care locuiesc peste hotare.
Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale: „Beneficiarii vor primi ajutorul prin intermediul a trei modalități: cardul social, în cazul în care nu este cardul social, Guvernul va identifica un card activ pentru fiecare dintre familii și oamenii vor primi banii pe card. A treia modalitate este prin intermediul oficiilor poștale. Avem beneficiari care doresc să meargă la poștă. Pentru cetățenii din diasporă, noi vom identifica un card activ din R. Moldova sau, în cazul lipsei acestui card, plata va fi disponibilă la poștă, până la sfârșitul acestui an”.
Igor Grosu, președintele Parlamentului: „Jumătate din acești bani reprezintă pachetul energetic prin care Uniunea Europeană ne-a sprijinit să trecem mai ușor de sezonul rece din iarna trecută”.
Pe 21 aprilie, în a doua zi a Paștelui, Papa Francisc s-a stins din viață, la vârsta de 88 de ani. Decesul a survenit la o zi după întâlnirea Înaltului Pontif cu vicepreședintele american J.D. Vance. În ultimii săi ani din viață, Papa Francisc a condamnat războiul provocat de Rusia în Ucraina și conflictul dintre Israel și Fâșia Gaza, făcând apel la pace. Suveranul Pontif și-a dorit să fie înmormântat în Basilica Santa Maria Maggiore, din Roma, fiind pentru prima dată în ultimul secol când un papă este înhumat în afara Vaticanului.
În ciuda discuțiilor despre pace, săptămâna aceasta Rusia a continuat să lanseze atacuri masive asupra orașelor ucrainene, în ultimele zile fiind vizate regiunile Kiev, Dnipro, Herson și Harkiv. Cel puțin 12 persoane au fost ucise, iar peste 80 au fost rănite în urma unui sângeros atac rusesc cu rachete și drone asupra unor obiective civile din Kiev. Joi, președintele american Donald Trump a scris că atacul asupra Kievului „nu era necesar” și i-a cerut lui Vladimir Putin să oprească războiului, invocând argumentul că 5 mii de soldați mor în fiecare săptămână. „Hai să încheiem acordul de pace”, a mai scris Trump. Duminică, 27 aprilie, publicăm un nou episod al podcastului ZdCe. Invitata colegei noastre Natalia Zaharescu este Mihaela Pascal, directoarea Centrului European al Consumatorului din Moldova. Ea a explicat ce drepturi au consumatorii în R. Moldova, care sunt modalitățile de depunere a plângerilor și ce instituții pot fi sesizate de consumatori pentru a fi despăgubiți.
