Un sondaj online neautorizat colecta preferințele electorale ale locuitorilor UTA Găgăuzia. StratCom a prezentat mai multe scenarii despre cum puteau fi utilizate datele colectate

StratCom a anunțat că a identificat desfășurarea și promovarea pe platforma opinesta a unui sondaj online neautorizat, prin intermediul căruia erau colectate preferințele electorale ale locuitorilor din regiunea găgauză. Identitatea organizatorului și a finanțatorului nu a fost declarată, iar o autorizație CEC pentru efectuarea sondajului, așa cum prevede legislația, nu a fost solicitată.

Urmărește ZdG în Google News Adaugă ZdG ca sursă preferată

Domeniul a fost înregistrat la 27 iulie 2026, iar platforma conține elemente în limba rusă, referințe la VK și Odnoklassniki și un identificator asociat districtului federal Volga, se arată în comunicat.

Potrivit StratCom, chestionarul era disponibil în două versiuni, rusă și română, și includea aceleași întrebări privind notorietatea și atitudinea față de cei opt candidați la funcția de Bașcan.

„Suplimentar, erau evaluate satisfacția față de situația din țară, percepția asupra direcției de dezvoltare a statului, aprobarea activității și încrederea în autoritățile centrale. Structura chestionarului permitea corelarea percepțiilor asupra candidaților regionali cu atitudinile față de autoritățile centrale. Chestionarul mai solicita informații despre cunoașterea datei alegerilor, intenția de participare, candidatul preferat, alternativa în cazul absenței acestuia din buletinul de vot și candidații pentru care respondentul nu ar vota în niciun caz. Erau incluse opțiuni privind neparticiparea, anularea buletinului și indecizia”, se arată în comunicat.

Sursa citată scrie că preferințele electorale erau corelate cu vârsta, sexul, etnia, religia, localitatea, ocupația și situația materială. Chestionarul solicită suplimentar indicarea surselor obișnuite de știri și a canalului prin care respondentul a aflat despre sondaj (Facebook Telegram, TikTok, etc).

„Aceasta indică posibilitatea asocierii profilului electoral al respondenților cu caracteristicile socio-demografice și consumul de informații. Datele din configurația platformei arată că activitatea viza colectarea a aproximativ 1500 de răspunsuri în română și rusă, prin Facebook și Instagram. Deși datele disponibile nu permit stabilirea numărului efectiv de chestionare completate sau a impactului asupra comportamentului electoral, măsura de prevenție aplicată la o etapă timpurie previne posibilitatea ca aceste acțiuni să capete amploare”, conform comunicatului.

StratCom a prezentat mai multe scenarii de utilizare a sondajelor neautorizate:

• Rezultate prefabricate prezentate ca sondaj independent. Operatorul ar putea publica rezultate selective, favorabile unui candidat sau care sugerează o participare electorală scăzută ori un vot de protest. Colectarea răspunsurilor prin participare voluntară, fără garanții de reprezentativitate și transparență metodologică, permite prezentarea opiniilor unui grup restrâns drept tendințe ale întregului electorat. Audiențe potențiale: alegătorii nehotărâți și presa regională.
• Prezentarea alegerilor regionale drept „referendum împotriva Chișinăului”. Corelarea preferințelor pentru funcția de Bașcan cu evaluarea autorităților centrale și cu situația din țară poate fi exploatată pentru a prezenta scrutinul ca expresie a respingerii dialogului. Publicarea unor procente fără precizarea eșantionului și a metodologiei ar putea amplifica artificial percepția unei opoziții generalizate între Chișinău și Comrat, favorizând polarizarea și promovarea acestei interpretări, inclusiv în rândul audiențelor externe.
• Utilizarea datelor colectate pentru segmentarea și influențarea audienței. Corelarea preferințelor electorale cu naționalitatea declarată, convingerile religioase, localitatea, situația materială și sursele de informare permite identificarea unor segmente ale electoratului și a canalelor de comunicare asociate. Aceste informații ar putea fi valorificate în campanii ulterioare de promovare a unor mesaje politice diferențiate, inclusiv prin exploatarea nemulțumirilor sociale și a neîncrederii în autorități.
• Exploatarea postelectorală a rezultatelor. Eventualele diferențe dintre cifrele prezentate de operator și rezultatele oficiale ar putea fi valorificate pentru a promova acuzații de fraudă, manipulare a votului sau nereprezentativitate a autorităților alese. Riscul crește dacă rezultatele sondajului sunt distribuite fără identificarea organizatorului, a sursei de finanțare, a eșantionului și a condițiilor de colectare a datelor.

Instituția menționează că a documentat practici similare și înaintea alegerilor parlamentare din 2025.