UE analizează opțiunile legale pentru a pune capăt contractelor de aprovizionare cu gaze rusești
Bruxelles-ul analizează opțiunile legale care ar permite companiilor europene să rupă contractele pe termen lung de aprovizionare cu gaze rusești, fără a plăti penalități Moscovei, informează Financial Times, citat de Agerpres.
Comisia Europeană a studiat contractele precum și posibilitatea invocării clauzei de „forță majoră”, care ar permite importatorilor să pună capăt obligațiilor lor fără a plăti despăgubiri suplimentare, au declarat pentru Financial Times mai mulți oficiali din apropierea acestui dosar.
„Dacă ideea de bază este aceea de a nu plăti Rusiei, atunci plata despăgubirilor ar submina scopul”, a spus un oficial european.
Planul scoate în evidență dificultățile UE în a scăpa de energia furnizată de Rusia și a lipsi Kremlinul de veniturile necesare pentru războiul din Ucraina. Gazele rusești reprezintă în prezent 11% din livrările prin conducte către blocul comunitar, comparativ cu două cincimi în 2022, însă livrările de gaze lichefiate rusești spre Europa au crescut rapid în ultimii trei ani.
Avocații Comisiei analizează opțiunile legale în cadrul unei strategii prin care blocul comunitar vrea să renunțe la combustibilii fosili rusești în 2027. Planul Bruxelles-ului vine într-un moment delicat pentru UE, care încearcă în paralel să ajungă la un acord energetic cu UE, pentru a contracara tarifele anunțate de președintele Donald Trump.
SUA sunt deja cel mai mare furnizor de gaze naturale lichefiate al blocului comunitar, considerate înlocuitorul ideal pentru orice reducere a ponderii ocupate de combustibilului rusesc.
Potrivit datelor publicate de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), în perioada februarie 2024 – februarie 2025, UE a plătit 21,9 miliarde euro pentru petrol și gaze rusești.
Publicarea strategiei UE, care inițial era programată pentru începutul acestui an, a fost amânată din cauza îngrijorărilor că legislația care ar urma ar fi blocată de Ungaria și Slovacia, care acum sunt responsabile pentru cea mai mare parte a importurilor de gaze rusești prin conducte în UE. De asemenea, strategia a fost amânată pe fondul discuțiilor cu privire la viitorul gazoductului Nord Stream, precum și al includerii achizițiilor de gaze în discuțiile comerciale cu Administrația Trump.
„Este complicat. Care este locul SUA în toate astea? Cum ne diversificăm?”, a spus un diplomat european.
Cu toate acestea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus pentru Financial Times că planul ar trebui să fie publicat ‘în trei-patru săptămâni’.
În pofida presiunilor Bruxelles-ului, țările UE sunt reticente la ideea de a forța companiile să rupă contractele cu Rusia privind gazele lichefiate, pe fondul îngrijorărilor că asta va duce la creșterea prețurilor, într-un moment în care companiile se confruntă cu probleme geopolitice și costuri ridicat.
Comisia le-a dat statelor membre puterea de a împiedica operatorii din Rusia și Belarus să introducă gaze lichefiate în infrastructura portuară sau să trimită gazele lor prin conductele din UE, dar miniștrii s-au plâns că asta nu le oferă puterea legală pentru a forța companiile să rupă contractele.
Problema pentru avocații Comisiei este că este vorba de contracte confidențiale și termenii tind să varieze de la caz la caz. Utilizarea războiului din Ucraina drept motiv pentru a declara forță majoră ar putea să nu fie suficient din punct de vedere legal, a declarat un oficial european.
Recent, centrul de reflexie Bruegel s-a declarat în favoarea tarifelor mai degrabă decât a unei interziceri complete a importurilor de gaze rusești, subliniind că prima opțiune ar genera venituri pentru UE și ar forța furnizorii din Rusia să reducă prețurile pentru a rămâne competitivi. Spre deosebire de sancțiuni, tarifele au nevoie doar de sprijinul majorității țărilor membre, pentru a fi aprobate.
„Este nevoie urgent de o soluție comună eficientă cu privire la importurile de gaze rusești, în caz contrar Rusia ar putea să utilizeze, din nou, varianta unor livrări selective pentru a crea diviziuni în rândul statelor membre”, susțin analiștii de la Bruegel.
