STOP FALS Cum închiderea unui gimnaziu la nordul R. Moldova a fost prezentată ca un caz de rusofobie
Pe rețelele sociale și în mai multe surse media din R. Moldova și Rusia au apărut știri cu titluri senzaționale despre „tentativele de a închide o școală rusă la nordul Moldovei”. Subiectul a fost prezentat drept dovadă de „discriminare” a vorbitorilor de limbă rusă și a limbii ruse, făcându-se referire la o pretinsă politică promovată de președinta Maia Sandu. În realitate, autoritățile intenționează să transfere toți elevii și profesorii din acel gimnaziu în liceul situat la circa 100 de metri distanță, unde predarea în rusă va continua cu aceeași pedagogi. În anul 2024, tot în raionul Sângerei, unde se află gimnaziul respectiv, au fost lichidate alte cinci instituții de învățământ din cauza numărului redus de elevi, toate cu predare în limba română, potrivit Stopfals.md.
Informațiile potrivit cărora în satul Slobozia-Chișcăreni din raionul Sângerei este planificată lichidarea gimnaziului cu predare în limba rusă au fost publicate de mai multe surse, inclusiv de canalele de Telegram Sputnik Молдова 2.0, Бельцы 24, Новости Приднестровья | ПМР, unele conturi anonime de Facebook, unele surse propagandistice și unii activiști.
Respectivele surse au comunicat că „la Slobozia-Chișcăreni, Sângerei, din senin «a fost condamnat» la închidere gimnaziul cu predarea în limba rusă” (în original: „в Слобозии-Кишкарены, Сынжерейского района, внезапно приговорили к закрытию русскоязычную гимназию”), iar „96 de copii pot rămâne fără școală” (în original: 96 детей могут остаться без школы”).
Nici sursele media din Rusia, printre care ТАСС, РИА новости ori Русский мир, n-au ezitat să reflecte subiectul într-un stil similar.
Cu spun directoarea gimnaziului și avocata care reprezintă părinții elevilor?
Chestiunea privind lichidarea gimnaziului din satul la Slobozia-Chișcăreni într-adevăr a fost trecută pe agenda ședinței Consiliului Raional Sângerei, planificată pentru 5 iunie. Totuși, aprobarea deciziei a fost amânată până la desfășurarea unor consultații publice.
Potrivit avocatei Alina Palii, la serviciile căreia au apelat părinții elevilor din acest gimnaziu, copii urmează a fi transferați la liceul cu predare în limba română: „Noi considerăm incorectă și ilegală chiar însăși includerea chestiunii respective pe agenda ședinței Consiliului Raional și cerem eliminarea și neexaminarea acesteia. (…) Intenția este să fie transferați copiii la un liceu cu predare în română. Totodată, în gimnaziul rus își fac studiile 96 de copii, iar instituția nu făcea parte din lista celor 73 de școli care urmau să fie reorganizate în anul curent. Am adresat Consiliului Raional o petiție conform procedurii stabilite. Dacă petiția va fi respinsă, iar decizia în cauză va fi luată, vom contesta actul în instanța de judecată și vom depune o cerere de intentare a unui dosar penal pe numele persoanelor care au admis depășirea atribuțiilor de serviciu și abuzul. Noi considerăm că subiectul se referă la limba de studii, or, chestiunea privind închiderea anume a acestui gimnaziu a fost deja pusă în discuție acum circa 15 ani. Atunci gimnaziul a putut fi salvat, iar acum chestiunea a fost repusă în discuție fără a fi explicat motivul deciziei”, a spus Alina Palii.
Valentina Țurcan, directoarea gimnaziului din Slobozia-Chișcăreni, la fel este de părerea că decizia autorităților de a închide gimnaziul este nejustificată, dar nu consideră că ar avea vreo legătură cu rusofobia sau cu atitudinea ostilă față de limba rusă.
„Reprezentanții raionului ne-au comunicat că lichidarea e condiționată de deficitul bugetar. Totuși, deficitul nostru nu-i cel mai mare și constituie 1,4 mil. de lei la un contingent de elevi de 96 de persoane. În alte școli numărul de copii este mult mai mic, iar deficitul poate fi și mai mare. În unele constituie 1,5 mil. de lei, în altele este de 1,6 mil. de lei, există și instituții cu un deficit de 2 și 3 mil. de lei, acestea însă nu sunt închise. De ce anume noi? Nu vedem că ar exista vreo strategie națională de închidere a instituțiilor din cauza limbii de studiu, de dezrădăcinare a vorbitorilor de limbă rusă etc. Este o problemă anume la nivel local. Și elevii, și colectivul cunosc limba română. Nu există probleme de comunicare cu locuitorii vorbitori de limbă română. Problema ține de faptul că liceul „Nicolae Casso” din vecinătate unde, cel mai probabil, urmează a fi transferați copiii, nu are statut de instituție cu predare în două limbi. Adică nu există o alternativă pentru elevii și profesorii noștri, or, cea mai apropiată instituție cu predare în limba rusă se află orașul Sângerei. Potrivit legii, pentru a organiza transportarea elevilor cu autobuzele școlare, instituția receptoare trebuie să se afle la o distanță de cel mult 20 de km. În cazul nostru distanța este mai mare, a menționat directoarea gimnaziului.
Președintele raionului: Copii vor continua să învețe în limba rusă
Cristian Cainarean, președintele raionului Sângerei, a declarat pentru Stopfals.md că lichidarea gimnaziului într-adevăr a fost propusă, însă la distanța de circa 100 de metri de instituție se află un liceu unde se planifică transferarea elevilor și profesorilor, iar predarea în limba rusă va continua.
„În această localitate activează două instituții de învățământ: liceul „Nicolae Casso” cu predare în limba română, în care își fac studiile 400 de elevi, și gimnaziul „Slobozia-Chișcăreni” cu predare în limba rusă. Ambele instituții sunt situate la distanța de circa 100 de metri una de cealaltă. Noi vrem să transformăm liceul „Nicolae Casso” într-un liceu român-rus. Procesul de predare se va desfășura acolo în două limbi.
Elevii gimnaziului vor continua să studieze în limba rusă, dar deja în cadrul liceului. Toți profesorii gimnaziului, la fel, își vor continua activitatea acolo. În fond, noi comasăm două instituții. În primul rând, vom reduce cheltuielile, pentru că nu va mai fi nevoie să asigurăm încălzirea a două clădiri. În al doilea rând, vor fi reduse cheltuielile administrative, or, în loc de doi directori și doi vice-directori vom avea o administrație unică. Din contul economiilor vom putea investi mai mult în liceu și crea condiții mai bune atât pentru elevii vorbitori de rusă, cât și pentru cei vorbitori de română”, ne-a spus președintele raionului.
Acesta a mai remarcat că decizia privind lichidarea gimnaziului e conformă legii și nu are legătură cu limba de predare.
„Codul Educației prevede că școlile pot fi reorganizate atât în baza ordinului ministerului, cât și la inițiativa fondatorului, adică a Consiliului Raional în acest caz. Noi suntem responsabili de infrastructura școlară și avem obligația de a gestiona eficient bugetul disponibil. Mijloacele urmează a fi folosite rațional. Pentru noi e deranjant că în spațiul public sunt răspândite manipulări și dezinformări la subiectul limbii. Noi nu ne pronunțăm împotriva anumitor naționalități, noi respectăm toate etniile și facem eforturi pentru a investi în dezvoltarea tuturor localităților, indiferent de limba de comunicare a populației din partea locului”, ne-a declarat Cristian Cainarean.
Subiectul limbii, o narațiune a propagandei rusești
Deși transferarea copiilor din gimnaziu la liceu ține de problema generală provocată de reducerea numărului de elevi, unele surse au prezentat situația ca o discriminare a vorbitorilor de limbă rusă pentru ca acest caz să aibă o rezonanță mai mare.
În știrile despre gimnaziul de la Slobozia-Chișcăreni, agențiile rusești РИА Новости și ТАСС au notat că până în anul 2014 limba rusă era studiată în școli în mod obligatoriu, asta până când, la propunerea președintei Maia Sandu, care la acel moment era ministra Educației, limba rusă a fost trecută la categoria „limbi străine”. Aceleași surse au menționat că în 2018 Curtea Constituțională a recunoscut drept desuetă Legea cu privire la funcționarea limbilor, adoptată încă în perioada URSS, și potrivit căreia rusa era limbă de comunicare interetnică.
Portalul Русский мир, în subiectul despre gimnaziu, a citat declarațiile Ambasadorului agreat al Rusiei în RM Oleg Ozerov care a spus anterior că autoritățile moldovenești „încearcă să intensifice presiunea asupra conaționalilor ruși și să elimine limba și cultura rusă” (în original: „пытаются усилить давление на российских соотечественников и вытеснить русский язык и культуру”).
Astfel, informațiile despre lichidarea gimnaziului sunt prezentate în calitate de pretins exemplu de presiune sistemică asupra populației vorbitoare de limbă rusă și de discriminare a limbii ruse în R. Moldova, deși acest lucru nu corespunde realității.
De notat că în 2024 tot în raionul Sângerei au fost lichidate cinci instituții educaționale, toate cu predarea în limba română, însă canalele de Telegram și alte resurse menționate au trecut cu vedere acele cazuri.
Pe parcursul ultimilor ani, subiectul limbii a fost utilizat repetat de oficialii ruși și de mediile din Rusia în contextul unei agende propagandistice mai ample. Astfel, Maria Zaharova, reprezentanta oficială a MAE din FR, a afirmat de mai multe ori că în țară „este cultivată rusofobia” (în original: „насаждается русофобия”). Declarații similare a făcut și Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus. În plus, pe site-ul Ambasadei Federației Ruse în R. Moldova au fost publicate materiale ale MAE-ului rus despre „politica discriminatorie a autorităților moldovenești în raport cu populația vorbitoare de limbă rusă și cetățenii ruși” (în original: „дискриминационной политике молдавских властей в отношении русскоговорящего населения и российских граждан”).
Și închiderea școlilor a fost de mai multe ori pretext pentru manipulări cu tentă politică. Subiectul a fost abordat în special de Alexei Lungu din Partidul Șansă, Bogdan Țîrdea și Igor Dodon din Partidul Socialiștilor, Irina Vlah din Partidul Inima Moldovei și alții.
