Ziua mondială a libertății presei începe cu un marș al solidarității: De la Parlament până la CCA
Joi, 3 mai, începând cu ora 9.30, cu ocazia Zilei Libertății presei, în R. Moldova va avea loc „Marșul solidarității” la care sunt invitați jurnaliști și reprezentanți ai societății civile. „Marșul Solidarității” va începe la Parlament (ora 09.30), după care va continua la Președinție (ora 10.15), Guvern (ora 11.00) și Consiliul Coordonator al Audiovizualului (ora 11.35). Organizațiile de media vor lansa, în cadrul marșului, tradiționalul Memoriu privind libertatea presei în R. Moldova în perioada 3 mai 2017 – 3 mai 2018.
„Vom cere instituțiilor publice să nu tergiverseze luarea unor decizii care ar facilita activitatea jurnaliștilor, să fie transparenți, să respecte dreptul jurnaliștilor la exprimare și să asigure accesul la informațiile de interes public. La eveniment sunt invitați să participe reprezentanți ai breslei jurnalistice și toți cei care susțin și promovează libertatea presei în Republica Moldova”, anunță Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova, organizatorii marșului.
Marcată în fiecare an la 3 mai, Ziua mondială a libertăţii presei este celebrată în peste 100 de evenimente organizate pe întreg mapamondul, scrie agerpres.ro
Prin mesajul său, pentru ediţia din 2018 a Zilei mondiale a libertăţii presei, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, António Guterres, transmite celor aflaţi în funcţii de decizie să consolideze libertatea presei şi să protejeze jurnaliştii, subliniind că promovarea unei prese libere reprezintă dreptul nostru de a cunoaşte adevărul, potrivit www.un.org/en/events/pressfreedomday.
Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat ziua de 3 mai – Ziua mondială a libertăţii presei – pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: „Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat” dar şi ca un răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a produs Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă, precizează sursa citată.
Ziua Libertății Presei reprezintă o oportunitate pentru a evalua starea curentă a presei din R. Moldova, a evidenția problemele și provocările cu care se confruntă jurnaliștii și a reaminti instituțiilor statului despre rolul esențial al mass-media într-o democrație funcțională.
De asemenea, pe parcursul lunii mai vor fi organizate un șir de evenimente publice, care vor avea în centrul atenției subiecte care vizează mass-media din R. Moldova. Presa din întreaga lume este din ce în ce mai cicatrizată de interesele care cresc ca pe drojdii a actorilor politici. Situația presei este în pericol „mai mult decât oricând”, arată raportul privind Indicele Libertății Presei pentru anul 2017, realizat de către Organizaţia Jurnaliștii fără Frontiere.
Astfel, din cele 180 de țări, în 21 dintre ele situația este calificată drept „foarte rea”, iar în 51 – „rea”. Autorii raportului susțin că nivelul de libertate a presei în lume înregistrează o descreştere, numărul total al țărilor unde indicatorul era „bun” sau „foarte bun” scăzând cu 2,3 la sută.
R. Moldova ocupă locul 80 din 180 în Indicele Libertății Presei pentru anul 2017. Astfel, comparativ cu anul 2016, țara noastră a pierdut patru poziții în clasament. Potrivit studiului, politica editorială a instituțiilor media din țara noastră este influențată de interesele politice ale proprietarilor. „Diversificat, dar extrem de polarizat, peisajul mediatic din R. Moldova este marcat de instabilitate politică interminabilă din țară și influența puternică a oligarhilor. Politica editorială a principalelor mass-media este influențată de interese politice sau economice ale proprietarilor lor, iar independența editorială și transparența proprietății mass-media se numără printre provocări-cheie. Într-un climat al războiului informațional exacerbat de criza din Ucraina, lipsa de independență a autorității de reglementare rămâne o îngrijorare în domeniul audiovizualului”, se spune în studiul privind situația presei din R. Moldova.
România deţine locul 46 în clasament, înregistrând o îmbunătățire cu trei poziții față de anul trecut, iar Ucraina ocupă locul 102. Rusia își păstrează poziția din anul 2016 și rămâne pe locul 148. Țările care se pot lăuda cu o presă liberă sunt: Norvegia, Suedia și Finlanda, în timp ce țările precum: Turkmenistan, Eritrea și Coreea de Nord sunt cunoscute pentru o presă sugrumată de presiunile și influențele politice.
