Descinderi, rețineri și negocieri de pace în Ucraina. Toate evenimentele notabile pe plan intern, dar și cum evoluează conflictul militar din țara vecină – în Săptămâna de Gardă din 2 aprilie 2022
A fost săptămâna descinderilor la Chișinău. La începutul săptămânii, procurorii au efectuat percheziții la domiciliul fostului director al Serviciul de Informații și Securitate Vasile Botnari. Acesta a fost reținut într-un dosar penal de îmbogățire ilicită. Fostul director al SIS, singurul figurant în dosarul privind expulzarea profesorilor turci, este bănuit că a procurat pentru sine mai multe bunuri mobile și imobile prin intermediul unor persoane interpuse. Mai exact, și-ar fi înscris imobilele pe numele rudelor și prietenilor.
Au urmat percheziții la domiciliul și în biroul de serviciu al președintei interimare a Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva. Judecătoarea a fost citată la Procuratura Anticorupție și recunoscută în calitate de bănuită într-un dosar penal inițiat pe faptul îmbogățirii ilicite. Magistrata este suspectată că, în perioada anilor 2014-2021, averea sa și a membrilor familiei sale s-a mărit substanțial, însă nu ar putea fi justificată rezonabil în raport cu veniturile sale realizate din exercitarea legală a atribuțiilor în funcția deținută.
Tot procurorii anticorupție au inițiat o descindere la domiciliul judecătoarei Olesea Țurcan, care a examinat dosarul „Moldasig” în care a fost vizat controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Procurorii însă nu au putut percheziționa casa magistratei întrucât aceasta a fugit din R. Moldova cu o zi înainte ca procurorii să ajungă la domiciliul ei.
Tot la capitolul justiție vă spunem că Ruslan Popov, adjunctul suspendat al procurorului general suspendat, cercetat penal pentru îmbogățire ilicită, a fost demis din sistemul procuraturii. Un ordin în acest sens a fost semnat de către procurorul general interimar Dumitru Rob u pe motiv că Popov nu și-a ales o altă funcție de procuror în cadrul Procuraturii în termenul stabilit.
Din 1 aprilie, toate pensiile sunt indexate cu un coeficient de 13,94% și mărite cu o sumă fixă de 171,21 de lei. Aceste două mecanisme de creștere a pensiei, de indexare și creștere fixă, sunt aplicate pentru prima dată, după ce, la sfârșitul anului trecut, au fost operate modificări la Legea privind sistemul public de pensii.
Și tot în această săptămână proiectul de ratificare a Contractului de finanţare dintre R. Moldova şi Banca Europeană de Investiţii pentru realizarea Proiectului „Eficienţa energetică în Republica Moldova”, a fost votat de Parlament. Proiectul prevede, în principal, creșterea eficienței energetice în cadrul instituțiilor publice, în primul rând, celor cu destinație socială: spitale, grădinițe și școli.
Luptătoarele Irina Rîngaci și Anastasia Nichita au devenit campioane europene. Irina Rîngaci a cucerit aurul european pentru al doilea an consecutiv. În finală, eleva lui Andrei Chiperi a învins categoric, cu 10-0, o sportivă din Franța
Luptătoarea Anastasia Nichita, antrenată de Tudor Cîrlan, a devenit campioană europeană la Budapesta după ce învins o sportivă din Polonia cu 4 la 1.
A șaptea săptămână de război în Ucraina, pe lângă bombardamente zilnice, a fost marcată și de o discuție de pace purtată între delegația ucraineană și cea rusă la Istanbul.
Între timp, până la un eventual acord de pace între Rusia și Ucraina, Vladimir Medinsky, consilierul lui Vladimir Putin, a spus că Rusia reduce numărul trupelor ruse în direcțiile Kiev și Cernihiv pe fondul declarațiilor ministrului rus al Apărării despre finalizarea „primei etape” a „operațiunii speciale” și trecerea la atacuri în Donbass.
De cealaltă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelensky a afirmat că retragerea rușilor de lângă Kiev este o consecință a rezistenței ucrainenilor. Liderul de la Kiev susține că armata ucraineană este pregătită să apere la fel de bine și regiunea Donbas, asupra căreia Rusia a anunțat că se va concentra.
În același timp, serviciile secrete britanice și Pentagonul susțin că declarațiile rușilor despre scăderea „activității” militare din jurul Kievului pot indica faptul că Moscova a recunoscut pierderea inițiativei în regiune. Cele două structuri mai menționează că, de fapt, Rusia nu reduce trupele de la periferia capitalei Kiev, ci doar le regrupează.
La sfârșitul acestei săptămâni, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care obligă țările „neprietenoase”, altfel spus, cele care au impus sancțiuni Rusiei în urma invaziei asupra Ucrainei, să achite în ruble rusești gazul cumpărat. Putin a anunțat că dacă plata nu se va face în ruble, atunci contractele vor fi reziliate. Statele membre UE, unde gigantul rus Gazprom livrează 40% din gazele sale naturale, au anunţat că refuză să facă plățile în ruble.
În legătură cu criza gazelor pe piața internațională, președintele american Joe Biden a anunțat la sfârșit de săptămână eliberarea pe piață a unei cantități fără precedent de petrol din rezerva strategică a Statelor Unite – 180 de milioane de barili de petrol, pe parcursul a șase luni. Decizia președintelui american este menită să amelioreze situația dificilă creată pe piețele globale de invazia rusească în Ucraina, spun reprezentanții Casei Albe.
Tot în această săptămână, șeful serviciilor de informații militare franceze, generalul Eric Vidaud, a fost demis după ce nu a reușit să prezică invazia Rusiei în Ucraina. La șapte luni după ce a preluat această funcție, un raport arată că Vidaud a fost acuzat de „informații inadecvate” și „lipsa de stăpânire a subiectelor”. SUA au apreciat corect că Rusia plănuia o invazie pe scară largă, în timp ce Franța a concluzionat că acest lucru este puțin probabil.
În prima lună de război în țara vecină, R. Moldova a alocat 200 de milioane de lei din fondurile de rezervă pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. Cea mai mare parte a banilor a fost alocată pentru sporurile oferite personalului implicat. Totodată, 58,2 milioane de lei pentru gestionarea crizei refugiaților au fost donați de către populație și agenți economici.
Tot în prima lună de război, în țara noastră au ajuns și ajutoare umanitare în valoare de aproximativ 130 de milioane de lei din partea mai multor țări și organizații internaționale.
Linda Thomas-Greenfield, ambasadoarea SUA la ONU, va vizita România și Republica Moldova la începutul lunii aprilie pentru a evalua eforturile de asistență a refugiaților ucraineni și nevoile umanitare „create de agresiunea și războiul Federației Ruse”, potrivit unui comunicat al misiunii americane. Deplasarea în Europa a ambasadoarei SUA la Națiunile Unite are loc în perioada 2-4 aprilie. Linda Thomas-Greenfield se va întâlni cu refugiați ucraineni din țara noastră și va avea ocazia să asculte direct experiențele oamenilor care au fugit de război.
