Sprijinul pentru aderarea la UE a crescut la 57%, dar în Găgăuzia și Taraclia este de doar 8%. Ce arată un raport despre reziliența societății din R. Moldova
Sprijinul cetățenilor Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană a crescut de la 52% în 2024 la 57% în 2026. Totuși, diferențele regionale rămân pronunțate: în timp ce în regiunea Centru susținerea ajunge la 73%, în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia aceasta este de doar 8%. Datele se regăsesc în Indexul Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN), elaborat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom).
Potrivit raportului comparativ pentru perioada 2024–2026, societatea din Republica Moldova a devenit mai rezilientă în fața dezinformării și manipulării informaționale în ultimii trei ani. Cu toate acestea, diferențele dintre regiuni, comunitățile lingvistice și grupurile sociale continuă să creeze vulnerabilități care pot fi exploatate prin ingerințe străine.
Studiul analizează evoluția percepțiilor și atitudinilor cetățenilor în cinci domenii: integrarea europeană, coeziunea socială, reziliența economică, apărarea și securitatea națională. Datele au fost colectate în lunile aprilie și mai ale anilor 2024, 2025 și 2026.
În ceea ce privește integrarea europeană, raportul constată că sprijinul pentru aderarea la UE a crescut cu cinci puncte procentuale în perioada analizată. Cea mai mare creștere în ultimul an a fost înregistrată în regiunea de Nord, unde susținerea a avansat de la 37% în 2025 la 53% în 2026, scrie StratCom.
Totodată, 62% dintre respondenți consideră că beneficiile aderării la UE justifică dificultățile reformelor necesare în perioada de preaderare, față de 50% în 2024. Autorii studiului mai constată că persoanele care au încredere în mass-media din Federația Rusă tind să manifeste un sprijin mai redus pentru integrarea europeană.
La capitolul coeziune socială, raportul arată că încrederea în instituțiile publice a crescut, însă diferențele dintre acestea rămân considerabile. Biserica se bucură de cea mai mare încredere, cu 74%. Dintre instituțiile finanțate din bani publici, sistemul educațional înregistrează un nivel de încredere de 72%, urmat de autoritățile locale, cu 71%. Încrederea în Guvern și Parlament este de 42% și, respectiv, 40%.
De asemenea, 48% dintre cetățeni consideră că pot influența ceea ce se întâmplă în societate. Potrivit raportului, această percepție este mai redusă în rândul persoanelor care au încredere în mass-media din Federația Rusă.
În domeniul economic, ponderea cetățenilor care declară că economisesc pentru viitor a crescut de la 34% în 2024 la 54% în 2026. Disponibilitatea pentru antreprenoriat a avansat, în aceeași perioadă, de la 40% la 59%.
Cu toate acestea, vulnerabilitățile economice persistă. Potrivit datelor IRIN, 55% dintre respondenți spun că s-ar putea baza pe sprijinul rudelor din străinătate în cazul unor dificultăți financiare, iar 44% ar căuta un loc de muncă peste hotare dacă și-ar pierde venitul stabil. Totodată, între 30% și 35% dintre cetățeni ar accepta plăți neoficiale dacă acestea le-ar aduce beneficii personale sau familiei.
În ceea ce privește apărarea, raportul indică faptul că, în 2026, 29% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova poate fi în siguranță. Sentimentul de siguranță este mai pronunțat în regiunea Centru, unde ajunge la 37%, și mai redus în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, unde este de 11%.
Respondenții percep drept mai probabile amenințările care vizează funcționarea statului și siguranța cotidiană decât un conflict militar direct. Astfel, 88% consideră probabile corupția și practicile cleptocratice, 84% – instabilitatea aprovizionării cu energie, iar 81% – atacurile prin dezinformare menite să submineze încrederea în Republica Moldova. Prin comparație, 60% consideră probabil un atac militar direct.
Raportul evidențiază și un decalaj între susținerea reintegrării regiunii transnistrene și disponibilitatea cetățenilor de a suporta costurile acestui proces. Deși 72% susțin reunificarea țării, doar 36% ar accepta să contribuie financiar la realizarea acesteia.
La capitolul securitate națională, datele arată că ponderea cetățenilor care consideră că Republica Moldova trebuie să se pregătească activ pentru a face față amenințărilor regionale a crescut de la 58% în 2024 la 66% în 2026.
O criză economică sau financiară globală este considerată o amenințare de 91% dintre respondenți, iar criminalitatea transfrontalieră – de 89%. Totodată, 67% consideră că o eventuală înfrângere a Ucrainei în războiul cu Federația Rusă ar reprezenta o amenințare pentru Republica Moldova.
