SONDAJ Cum raționalizăm consumul? E posibil fără o creștere a veniturilor?

Viața se scumpește tot mai mult. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, preţurile medii de consum în luna iunie, în raport cu luna mai, au crescut cu 2,21%. Creșterea a fost determinată de majorarea preţurilor cu 0,57% la produsele alimentare. Autoritățile acuză faptul că populația s-ar face vinovată de creșterea prețurilor la alimente, pentru că cheltuie pentru mâncare de 3 ori mai mult decât în UE. Dar prețurile au crescut și la mărfurile nealimentare – cu 2,35%, și la serviciile prestate populației – cu 4,31%. Și continuă să crească.

ALEXANDRA CAN, EX-MINISTRĂ A INDUSTRIEI ȘI COMERȚULUI

Scumpirile, că despre ele e vorba, sunt problema instituțiilor statului. Statul trebuie să se bage foarte atent în articolele de cheltuieli, care dictează costul produselor și serviciilor, să vadă ce poate fi economisit, unde există pierderi, rezerve și, reieșind din asta, să vadă unde pot fi optimizate costurile. Da, este adevărat, noi ne permitem, uneori, să cheltuim la mese mai mult decât ar trebui, dar asta nu e o regulă generală. Există cei peste 80% pentru care coșul de consum rămâne neschimbat, indiferent de scumpiri. Ei sunt cei mai vulnerabili în fața prețurilor. Și ei de mult economisesc. Dar economiile la nivelul consumatorului casnic nu rezistă scumpirilor. Autoritățile sunt obligate să scoată povara prețurilor de pe capul cetățenilor. Da, suntem într-o economie de piață, dar o economie de piață nu înseamnă destrăbălare la prețuri. Până mai ieri, un kilogram de arpacaș costa 9 lei, iar acum 20 sau 22 – arpacaș de anul trecut. Ca exemplu. Asta e abuz din partea comercianților, dar și lipsă de control din partea statului. Oamenii pot influența regimul propriu de economii, dar pentru asta trebuie să aibă din ce economisi. În perioadă de criză majoră trebuie făcute economii în toate la nivel de stat, fără luxuri, excese, trebuie comasate, restrânse acele instituții ale statului care se dublează, triplează. Trebuie văzute toate cazurile unde se fac cheltuieli în plus… Asta înseamnă organizare a dirijării statului așa cum trebuie…

IURIE GRAUR, ECONOMIST

Acum doi ani, un japonez recomanda să mâncăm o dată la 8 ore. Adică, de două ori în zi. Ar fi și mai sănătos pentru organism, la un consum mai mic. Iar dacă e să vorbim la modul serios, dacă vrem să facem față scumpirilor, trebuie să avem salarii și pensii mai bune. Cu economiile făcute per persoană, nu facem decât să amânăm rezolvarea problemei. Ce-i de făcut? Cum mi-a zis un prieten: ori rămâi aici, ori pleci. Dar oriunde te-ai duce, peste tot sunt probleme. Singura soluție, pentru cei care rămân, este ajustarea veniturilor la condițiile vieții, ceea ce nu e atât de simplu. E și mai complicat în cazul pensionarilor… Cel mai greu azi se descurcă agricultorii. E foarte scump să faci agricultură în R. Moldova. Nici nu putem compara investițiile statului R. Moldova cu investițiile statelor europene în agricultură. De altfel, noi de mult nu mai suntem țară agrară, ci țară prestatoare de servicii. Noi trăim din banii trimiși din străinătate și serviciile vamale. De altfel, în condițiile actuale, cei care trimit bani acasă vor trebui să trimită de 1,5 ori mai mult decât trimiteau până acum, din cauza prețurilor. De unde vor lua moldovenii bani să-și ajute familiile?

VICTOR LEANCĂ, ASOCIAȚIA PENSIONARILOR DIN R. MOLDOVA

Trăim vremuri grele și vor fi și mai grele. Cu prețurile nu e de glumit. Mai ales, pentru populația vârstnică. Ce va fi și cum va fi e devreme de spus. Dar simplu nu va fi. De noi, pensionarii, puține ce pot depinde. Și la tema scumpirilor, și a economiilor. Cu pensiile noastre nu prea avem ce economisi. Din 2000 de lei cum să te împarți? De la medicamente nu ai cum rupe, de la căldură – nu știm cum va fi iarna, de la lumină tot nu ai cum. Măcar dacă ar exista, ca pe timpuri, niște poponețe. Chiar și dacă guvernul va acorda persoanelor cu venituri mici compensații pentru perioada rece a anului, nu știm cât de mult vor acoperi ele cheltuielile, când gazul și lumina se scumpesc, sporadic, de la lună la lună. Și atunci, iar va trebui să economisim la mâncare. Așa că eu nu pot fi de acord că moldovenii trăiesc rău, pentru că mănâncă mult. Trăiesc rău, pentru că nimeni nu s-a gândit, până acum, la viața lor. Și știți de ce mi-e teamă? Că, dacă până acum, plecau de-acasă generațiile mai tinere, acum vor pleca și vârstnicii.