Principală  —  IMPORTANTE   —   R. Moldova – țară candidată…

R. Moldova – țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Care sunt pașii următori și cât poate dura perioada de aderare

R. Moldova a primit, în data de 23 iunie 2022, statut de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE). Acest statut nu oferă calitatea de stat membru al UE, întrucât e nevoie ca R. Moldova să îndeplinească o serie de condiții de aderare, precum și să aplice legislația europeană în toate domeniile.

Experții în domeniul relațiilor internaționale și integrării europene menționează că parcursul european al R. Moldova este anevoios și că, în contextul provocărilor cu care se confruntă UE, dar și țările cu statut de candidat la aderare, poate dura o perioadă nedefinită.

„Statutul de țară candidată ne oferă o direcție clară de dezvoltare”


Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, numește evenimentul din 23 iunie drept „un moment definitoriu și o zi foarte bună pentru Europa”. Președinta Comisiei Europene reiterează că „nu poate exista un semn mai bun de speranță pentru cetățenii Ucrainei, Moldovei și Georgiei în aceste vremuri tulburi”.

În ceea ce privește reformele care urmează a fi întreprinse în procesul de aderare, președinta von der Leyen menționează că acestea sunt benefice pentru noile țări candidate și pentru democrația lor, deoarece întăresc competitivitatea și, în cele din urmă, reprezintă un avantaj pentru cetățenii lor.

Totodată, Ursula von der Leyen a menționat că această decizie va „întări” și mai mult UE, în contextul amenințărilor din partea Federației Ruse. „Decizia luată astăzi ne întărește pe toți. Întărește Ucraina, Moldova și Georgia, în fața agresiunii ruse. Și întărește Uniunea Europeană, pentru că arată încă o dată lumii că Uniunea Europeană este unită și puternică în fața amenințărilor externe”, a conchis ea.

În cadrul unei conferințe de presă, susținută în urma deciziei Comisiei Europene, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a venit cu un mesaj către cetățeni.

Prin decizia de ieri, statele membre ale UE și-au confirmat dorința de a sprijini R. Moldova în procesul de pregătire pentru a ne alătura familiei UE. Suntem recunoscători pentru această deschidere. (…) Acest eveniment nu schimbă peste noapte lucrurile în țara noastră, dar acesta ne oferă un sprijin mai mare pe calea UE. (…) Statutul de țară candidată ne oferă o direcție clară de dezvoltare, sprijin pe această cale și, mai important, speranță”, declară Maia Sandu.

După obținerea statutului de țară candidat pentru aderarea la UE, R. Moldova va beneficia de o serie de avantaje, precum: o perspectivă concretă de aderare la Uniunea Europeană, justiție echitabilă, instituții publice reziliente, acces la o piață internațională extinsă pentru producătorii moldoveni, dezvoltare durabilă, independență economică și energetică etc.

Votarea rezoluției din Parlamentului European prin care se cere acordarea statutului de țară candidată a R. Moldova, a Ucrainei și a Georgiei. Sursa foto: Siegfried Mureșan, Facebook


„Instabilitatea politică și prezența forțelor pro-ruse reprezintă un impediment semnificativ în procesul de aderare la UE”


Ion Tăbârță, analist politic, accentuează că R. Moldova, și în prima perioadă de după primirea statutului de țară candidată, trebuie să se bazeze pe respectarea reformelor pe care și le-a asumat față de UE.

„R. Moldova trebuie să implementeze acele reforme pe care și le-a asumat prin angajamentele în relația cu Uniunea Europeană. Până acum aceste angajamente erau clar prevăzute în acordul de asociere. Acum, pe lângă acordul de asociere în relația cu R. Moldova și UE, va apărea o nouă platformă de dialog, și anume acel proces de monitorizare și evaluare din partea UE. Principalele condiționalități, care sunt 9 la număr și care au fost anunțate de Consiliul European – mă refer la reforma justiției, combaterea corupției, dezoligarhizarea – sunt deja niște teme tradiționale, niște probleme cronice în existența statului R. Moldova”, declară Ion Tăbârță.

Potrivit acestuia, R. Moldova se confruntă cu o serie de impedimente majore, care ar putea compromite parcursul de integrare europeană.

„În mod evident, instabilitatea politică și prezența forțelor pro-ruse reprezintă un impediment semnificativ în procesul de aderare la UE. Federația Rusă își realizează interesele sale geopolitice prin forțele sale în regiunea transnistreană și prin acei actori de influență care îi reprezintă, dar și prin partidele politice care sunt în opoziție. Scopul lor este să zădărnicească parcursul european. Federația Rusă nu are în interes ca la noi în continuare să guverneze un partid pro-european”, menționează Tăbârță.

În opinia expertului, jocurile geopolitice ale unor partide nu se aliniază cu scopurile pro-europene ale guvernării, fapt ce ar putea încetini sau chiar stopa procesul de aderare la UE al R. Moldova.

Publicitate
Publicitate

„Nu există o posibilitate de aliniere a partidelor politice de la noi pentru scopul comun de aderare la UE. Aș putea spune, pentru a nu fi atât de categoric, că este foarte complicat. R. Moldova este o societate divizată pe criterii geopolitice și, spre deosebire de țara vecină, România a avut discuții și conflicte politice de altă natură, dar în ceea ce privea proiectul de țară la ei nu au existat divergențe. La noi proiectul de țară se referă la dezvoltarea și modernizarea prin mișcarea de apropiere a R. Moldova de UE. Va fi extrem de complicat de „unificat” scopurile partidelor politice din R. Moldova”, declară Ion Tăbârță.

Tăbârță accentuează importanța ca forțele politice de la guvernare să convingă și să demonstreze electoratului de stânga că viziunea pro-europeană este cea care va facilita creșterea nivelului de trai, a economiei etc.

„Acum cel mai important este ca forțele pro-europene, actualul partid de guvernământ să încerce să convingă cetățenii care au o viziune pro-Est de necesitatea și lipsa de opțiuni în dezvoltarea R. Moldova, altele decât parcursul european. Ei trebuie să convingă electoratul de stânga, pro-rus, că, de fapt, spațiul post-sovietic și acțiunile Rusiei din prezent nu au nimic comun cu dezvoltarea și prosperitatea societății și a țării”, afirmă analistul politic.

Semnarea cererii de aderare a R. Moldova la UE din data de 3 martie 2022


Aderare la Uniunea Europeană – un proces îndelungat și complicat


Uniunea Europeană poartă negocieri cu fiecare țară candidată pentru a determina capacitatea acestora de a aplica legislația UE și pentru a examina posibilele lor cereri pentru perioada de tranziție. Pentru a conduce negocierile de aderare, legislația și standardele UE sunt împărțite în 35 de capitole, care sunt discutate și analizate pe rând.

Un principiu de bază al negocierilor este că țările candidate trebuie să pună în aplicare pe deplin legislația UE până la momentul aderării. Măsurile tranzitorii pot fi acordate și permise, în principal, pentru directivele care necesită investiții semnificative. Totuși, aceste măsuri sunt limitate în timp.

Derularea negocierilor de aderare are loc într-un cadru stabilit de Consiliu, la propunerea Comisiei. Acest cadru de negocieri se referă la:
– principiile şi procedurile negocierii;
– punctele susceptibile de a fi negociate, cum ar fi aspectele financiare, derogările temporare sau măsurile de salvgardare în domenii specifice ale acquis-ului (de exemplu, libera circulație a persoanelor, politicile structurale sau agricultura);
– reformele politice şi economice;
– rezultatul negocierilor, care rămâne deschis;
– obiectivul negocierilor, care este aderarea.

Prin urmare, statutul de țară candidată nu semnifică neapărat o ascensiune rapidă și necondiționată la nivelul de țară membru. Bunăoară, de mai bine de un deceniu mai multe țări din spațiul european se află pe lista de așteptare în calea aderării la Uniunea Europeană.

Cauzele care determină perioada parcursului de aderare sunt diverse. Totuși, extinderile din anii 2004 şi 2007 au fost incomparabile, atât datorită numărului de ţări care au aderat, cât şi datorită provocărilor reprezentate de aderarea acestora. Din acest motiv, procesul de extindere a devenit mai meticulos.

  • Albania a solicitat aderarea la UE în aprilie 2009 și a primit statutul de candidat în iunie 2014. În aprilie 2018, Comisia a emis o recomandare necondiționată de deschidere a negocierilor de aderare. În martie 2020, membrii Consiliului European au aprobat decizia Consiliului Afaceri Generale de a deschide negocierile de aderare cu Albania, iar în iulie 2020 proiectul cadrului de negociere a fost prezentat statelor membre.

  • Republica Macedonia de Nord a fost declarată țară candidată în decembrie 2005. Din octombrie 2009, Comisia a recomandat, în mod continuu, deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord. În 2015 și 2016, recomandarea a fost condiționată de continuarea acordului de la Pržino, care rămâne elementul central al relației dintre UE și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei până la aderarea țării la Uniunea Europeana.
    Acordul a pus capăt crizei politice și instituționale macedonene din prima jumătate a anului 2015 și a stabilit necesitatea unor progrese substanțiale în ceea ce privește punerea în aplicare a „Priorităților urgente de reformă”. În martie 2020, Consiliul Afaceri Generale a decis să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord. Decizia a fost aprobată de membrii Consiliului European. În iulie 2020, proiectul cadrului de negociere a fost prezentat statelor membre.

  • Muntenegru a depus cererea de aderare la UE în decembrie 2008. Statutul de candidat a fost acordat la 17 decembrie 2010. Deschiderea negocierilor de aderare a avut loc în iunie 2012, iar la 10 decembrie 2018 au fost deschise negocierile de aderare în baza capitolul 27 – Mediu.

  • Serbia a solicitat statutul de țară candidată în decembrie 2009. Statutul de țară candidată a fost acordat în martie 2012. La 21 ianuarie 2014, a avut loc prima Conferință interguvernamentală, care a semnalat începutul oficial al negocierilor de aderare a Serbiei. Exercițiul de screening pentru capitolul 27 – Mediu a avut loc în anul 2014, iar raportul de screening a fost adoptat de Consiliu în decembrie 2016, fără un punct de referință de deschidere. Președinția a invitat Serbia în decembrie 2016 să își prezinte poziția de negociere pentru capitolul 27, ceea ce Serbia a și făcut în februarie 2020.

  • Turcia a fost declarată țară candidată în decembrie 1999. Discuțiile de negociere au fost deschise la 3 octombrie 2005, iar capitolul 27 a fost deschis pentru negocieri la 21 decembrie 2009. Discuțiile tehnice sunt în desfășurare în domenii precum serviciile de utilitate publică, cum ar fi apa, deșeurile etc., protecția naturii sau legislația orizontală.

Președintele „Expert Forum” din România: „Chiar dacă R. Moldova îşi face toate temele perfect (un mare dacă), mai contează atmosfera politică în Europa”


Până în data de 23 iunie existau cinci țări candidate spre aderare la UE: Albania, Republica Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Turcia. Perioada de aderare, spune Sorin Ioniță, preşedintele „Expert Forum” din România, nu depinde doar de modalitatea în care își îndeplinește țara candidată „temele pentru acasă”, dar și de climatul politic din UE.

Nu pot face o estimare a unei perioade exacte de timp în care R. Moldova va putea adera la UE, fiindcă situaţia este contextuală şi nu depinde 100% de R. Moldova. Chiar dacă ea (R. Moldova – n.r.) îşi face toate temele perfect (un mare dacă), mai contează atmosfera politică în Europa, ce partide sunt la putere în țările mari şi ce rezolvare se găseşte pentru Transnistria. Deci trebuie: (1) făcute temele, închise capitolele de negociere; (2) exploatată următoarea fereastră de oportunitate pentru un mare push politic, cum a fost şi acum. Când va apărea această nouă fereastră şi cum va arăta ea peste 5-10 ani, nu putem prezice acum”, opinează Sorin Ioniță.

Ioniță consideră că R. Moldova trebuie să rezolve două probleme majore pentru a nu stagna în acest proces. Prima problemă de bază este păstrarea consensului popular pentru direcția Vest/UE, deoarece opinia publică este importantă şi poate deraia procesul, cum ar fi dubiile (neexprimate oficial), pe care le are toată lumea din Europa cu privire la susţinerea populară a agendei UE în Serbia, ceea ce a creat blocaje politice. Cea de-a doua fiind, evident, Transnistria”, consideră preşedintele „Expert Forum” din România.

La întrebarea ce ar putea să învețe R. Moldova de la România, care a parcurs deja acest proces, Sorin Ioniță susține că parcursul celor două țări sunt prea diferite pentru a constata care ar fi lecțiile pe care i le poate acorda România Republicii Moldova.

Nu prea are ce învăța. Aproape totul diferă: profilul ţării, economia, clivajele social-etnice care au implicații politice, teritoriul separatist, atmosfera politică generală în Europa complet schimbată (comparativ cu anii 2000-2007). România poate ajuta punctual, şi pe alocuri o şi face, dar calea proprie mă tem că va trebui să o găsească Chişinăul singur, clasa politică de la București nu are experienţă în tipul de probleme majore cu care se confruntă R. Moldova. Dar chiar dacă nu ajută foarte mult, măcar România nu încurcă, cum au făcut Bulgaria şi Grecia cu Macedonia”, menționează Ioniță.

Uniunea Europeană a trecut prin cinci extinderi succesive, de la crearea sa în 1957. Compusă inițial din şase state membre, la fondarea sa, aceasta numără, în prezent, douăzeci şi şapte de state membre.

Pentru a orienta activitatea instituțiilor UE în următorii 5 ani, Consiliul European a stabilit 4 domenii prioritare în agenda sa strategică pentru perioada 2019-2024: protejarea cetățenilor și a libertăților; dezvoltarea unei baze economice solide și dinamice; construirea unei Europe neutre din punct de vedere climatic, verzi, echitabile și sociale, precum și promovarea intereselor și a valorilor europene pe plan mondial.

Publicitate
Publicitate