Opinia Comisiei de la Veneția privind implicațiile constituționale ale ratificării Convenției de la Istanbul
În această Opinie amicus curiae, Comisia de la Veneția s-a limitat la întrebările adresate de Curtea Constituțională (CC) a Republicii Moldova și a răspuns, în principal, din perspectiva dreptului internațional al drepturilor omului.
Îi va reveni CC să decidă dacă există incompatibilități între Convenția de la Istanbul și Constituția R. Moldova
Concluziile la care s-a ajuns cu privire la aspectele principale din această Opinie amicus curiae:
Cu privire la articolul 3 lit. c) din Convenția de la Istanbul (Genul)
Obiectivul înțelegerii de gen de la articolul 3 lit. (c) din Convenția de la Istanbul este de a eradica violența perpetuată de atitudinile predominante, conform cărora femeile sunt inferioare bărbaților. Această prevedere pare să fie conformă cu articolul 16 din Constituție privind egalitatea, potrivit căruia „toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii … fără deosebire de sex” și „respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului” și cu articolul 48 din Constituție, care prevede că familia se întemeiază pe o căsătorie liber consimțită între bărbat și femeie, pe egalitatea lor deplină în drepturi.
Cu privire la articolul 14 din Convenția de la Istanbul (Educația)
În ceea ce privește rolurile ne-stereotipate al bărbaților și femeilor, obligația de a îmbunătăți înțelegerea chestiunilor de gen în educație este în deplină conformitate cu standardele internaționale și europene. Republica Moldova are deja obligația internațională de a proteja, între altele, femeile și fetele împotriva violenței și de a proteja integritatea lor fizică și psihologică, inter alia în baza articolelor 3 și, respectiv, 6 din CEDO și articolelor 7 și 17 al PIDCP. Prevederile relevante ale articolului 35 din Constituția Republicii Moldova trebuie citite în coroborare și interpretate în armonie cu articolul 54 alin. (2) din Constituție care permite restrângerea anumitor drepturi și libertăți în măsura necesară pentru
protejarea drepturilor, libertăților și demnității altor persoane. Prin urmare, măsurile din partea Guvernului de a include aceste probleme și principii, „după caz”, în curriculum ca „nucleu” al civilizației și ca o necesitate de a proteja anumite drepturi de fundamentale, nu trebuie considerate ca o încălcare a articolului 35 din Constituție.
Cu privire la articolul 28 din Convenția de la Istanbul (Raportarea de către profesioniști)
Această prevedere cere ca statul să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura ca normele de confidențialitate impuse de dreptul intern anumitor profesioniști să nu constituie un obstacol în calea raportării actelor grave de violență. Acceptarea obligației convenționale de a face posibilă raportarea profesională „în condiții adecvate”, care poate include și condiția consimțământului prealabil al presupusei sau potențialei victime, nu pare a fi o încălcare a libertății de conștiință protejată de articolul 31 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova. Această prevedere califică exercitarea libertății de conștiință prin stabilirea că exercițiul acesteia ar trebui să se facă în spirit de toleranță și respect reciproc. Mai mult, articolul 24 alin. (1) din Constituție, care obligă statul să garanteze fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, trebuie, de asemenea, luat în considerare atunci când se interpretează și se delimitează articolul 28 din Convenția de la Istanbul. Acest fapt poate conduce la armonizarea interpretării și aplicării celor
două prevederi, așa încât să se atenueze orice conflict eventual.
Cu privire la articolul 42 din Convenția de la Istanbul (Justificări inacceptabile pentru infracțiuni, inclusiv infracțiunile comise în așa-numitele „onoare”)
Această prevedere conține obligația de a asigura că, în procedurile penale privind violența împotriva femeilor și violența domestică, cultura, obiceiul, religia, tradiția sau așa-numita „onoare” nu vor fi considerate ca o justificare a acestor acte. Protejarea femeilor împotriva „crimelor de onoare” pare să fie conformă cu articolul 16 din Constituția Republicii Moldova, precum și cu obligațiile pe care și le-a asumat ca parte contractantă la tratatele internaționale și regionale privind drepturile omului. Violența împotriva femeilor și violența domestică trebuie clasificate drept infracțiuni grave. Interzicerea lor conform standardelor europene, sau chiar universale, atinge conștiința generală a omenirii. Prin urmare, se poate presupune că redactorii Constituției nu au avut intenția de a defini libertatea de opinie, religie și convingere și dreptul la educație în așa fel încât să justifice săvârșirea unor acte care sunt în general considerate a fi infracțiuni grave.
Opinia amicus curiae a Comisiei de la Veneția, adoptată la cea de-a 129-a Sesiune plenară a sa din 10-11 decembrie curent
Având în vedere existența unei sesizări formulate de doi deputați privind verificarea constituționalității Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, președinta Curții Constituționale a Republicii Moldova, Domnica Manole, i-a solicitat Comisiei de la Veneția, printr-o scrisoare din 27 octombrie curent, o opinie amicus curiae cu referire la implicațiile constituționale ale ratificării acestei Convenții.
În octombrie curent, deputații Fracțiunii parlamentare a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Vasile Bolea și Grigore Novac au depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) prin care au solicitat examinarea constituționalității Legii cu privire la ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.
Pe 1 octombrie curent, Parlamentul R. Moldova a aprobat ratificarea Convenției de la Istanbul în prima lectură, iar la 14 octombrie – în lectura a doua. Prin ratificarea Convenției, autoritățile R. Moldova se angajează ca violența împotriva femeilor să fie pedepsită conform legii.
Convenția de la Istanbul „legalizează căsătoriile între persoane de același sex”, „încurajează copiii ajunși la o anumită vârstă să-și schimbe orientarea sexuală”, sau „redefinește termenul de gen și familie”. Acestea sunt doar câteva falsuri și confuzii despre Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice în care cred mai mulți preoți din nordul țării. Experții demontează însă aceste mituri și explică că, de fapt, singurul scop al Convenției este eradicarea fenomenului violenței asupra femeilor.
