Medicii, despre cele 621 de zile de COVID ale pacienților cronici

621 de zile de pandemie COVID în R. Moldova. Sute de mii de îmbolnăviri și peste 8500 de decese. În spatele acestor date sunt și alte statistici, necunoscute deocamdată, cum ar fi cele despre numărul pacienților cu alte maladii, accesul cărora la asistență profesionistă a fost restricționat sau limitat din cauza pandemiei.

Cum și-au menținut starea de sănătate cardiacii, diabeticii, persoanele cu maladii oncologice sau cei cu probleme psihice? Cum s-au descurcat femeile cărora, în pandemie, le-a fost dat să nască un copil?

Pacienții spun că, în cele 621 de zile, viața lor a fost altfel. Ei consideră că, indiferent cum va evolua pandemia, starea lor nu va mai fi niciodată cea de altă dată, deoarece, în cei aproape doi ani de zile, pentru că ei nu au reușit să efectueze investigațiile și tratamentele necesare, maladiile de care suferă s-au cronicizat, creându-le tot mai multe probleme.

Și medicii afirmă că au existat dificultăți legate de accesul pacienților la servicii medicale. În prezent, potrivit medicilor, cea mai serioasă problemă este reticența pacienților cronici față de vaccinul anti-COVID.

Statisticile morții arată că printre cele mai frecvente comorbidități sunt maladiile cardiologice. În 2020, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), maladiile cardiace au luat viața a peste 3400 de oameni

Alexandru Cărăuș, doctor în medicină, profesor, vicedirector al Institutului de Cardiologie

Mortalitatea de maladii cardiovasculare a crescut în această perioadă, mai ales din cauza că pacienții se adresează tardiv la medic, invocând în special frica de a contacta COVID. Se întâmplă că această frică îi ține acasă, inclusiv pe cei care au nevoie urgent de asistență. Maladiile cardiovasculare sunt cronice, pacienții au nevoie de consult repetat, tratamentul deseori fiind unul pe viață. Pacienții cardiaci se descurcă mai dificil în condițiile pandemiei, cea mai mare problemă fiind că majoritatea sunt vârstnici și nevaccinați.

Sunt îngrozit de reticența pacienților noștri față de vaccin. Zilnic văd bolnavi complicați, unii decompensați total, având nu doar patologie cardiacă, dar și diabet sau alte maladii, fiind infectați și cu noul coronavirus. De altfel, statisticile morții din cauza COVID-19 arată că printre cele mai frecvente comorbidități sunt maladiile cardiologice. Oamenii trebuie să știe că starea celor infectați cu COVID se agravează în cazul cardiacilor. Discutăm cu colegii și constatăm că, în această situație, internetul a devenit o mare problemă. Dacă nu ar fi circulat atâta informație, deseori stupidă, scăpam demult de pandemie. Nu pot să-mi explic din ce cauză falsurile prind mult mai ușor la pacienți decât informațiile științifice veridice sau îndemnurile medicilor de a se vaccina. Bunăoară, există interpretări că decesele, multe la număr, ar surveni din cauza altor maladii, dar li s-ar scrie COVID, pentru a spori statisticile. Este un fals fără temei. Nu veți găsi niciun medic care ar falsifica diagnoza de dragul unor statistici.

În cei aproape doi ani de pandemie, ne-am confruntat cu foarte multe cazuri extrem de complicate. Așteptam cu atâta nerăbdare vaccinul, fiind siguri că lumea se va vaccina și vom scăpa de aceste pericole. Acum, când avem șansa de a ne proteja, nu o folosim. Pe patul de spital, având COVID, unii pacienți spun că sunt gata să se vaccineze, dar această decizie a lor uneori vine prea târziu. Noi nu suntem instituție cu profil COVID, dar avem situații diferite. De exemplu, se întâmplă ca, alături de un pacient cardiac fără COVID, să fie internat în regim de urgență un pacient cardiac cu COVID, care trebuie salvat în primele ore de la atacul de cord. Riscul că pacientul fără COVID va contacta acest virus este foarte mare. Și pentru angajații spitalului riscul e mare. Deși suntem bine dotați cu echipamente de protecție, cu medicamente, cu tot ce e necesar, toate acestea pot să nu conteze atunci când la noi ajunge un pacient cu COVID. Repet, singura soluție în acest caz este vaccinarea.

Când vom avea o rată de vaccinare de peste 80%, se va diminua substanțial răspândirea bolii.

Gravide și femei după naștere nu au decedat mai multe decât în alte timpuri. În 2020, în timpul nașterii sau imediat după au decedat 5 femei

Valentin Friptu, profesor universitar, președinte al Societății de Obstetrică și Ginecologie

În perioada pandemiei, accesul femeilor la servicii medicale, în clinicile private nu a fost sistat nici pentru o zi. Au fost efectuate toate intervențiile planice, în prealabil, pacientele fiind examinate și testate la COVID. În clinicile de stat a fost mai complicat cu spitalizarea, deoarece mai multe instituții au fost reprofilate în spitale COVID, din care cauză unele intervenții au fost transferate pe mai târziu.

Totodată, au fost organizate secții de maternitate specializate, izolate pentru femeile care urmau să nască. Acestea au avut parte de asistență medicală deplină. Am muncit la fel ca și în orice altă perioadă critică. Totul a fost pus la punct. În clinicile de stat a fost mai complicat cu spitalizarea, deoarece mai multe instituții au fost reprofilate în spitale COVID, din care cauză unele intervenții au fost transferate pe mai târziu. Gravide și femei după naștere nu au decedat mai multe decât în alte timpuri. Am în vedere că nu a fost o situație mai critică decât atunci când a fost gripă aviară sau alte epidemii. Nu au fost mai multe situații critice și nici decese. În actuala pandemie, nu am avut mai mult de 2-3 femei decedate pe an. În 2021, am avut ceva mai multe, dar decesele au survenit în urma complicațiilor cauzate de COVID. Ele ieșiseră din COVID, dar au avut alte comorbidități, în special patologii în cazul cărora sarcina este contraindicată.

În 2020, am avut vreo 80 de femei internate cu COVID la Maternitatea nr. 2. Cele mai grave au fost transferate la Spitalul Clinic Republican. Am avut un caz de deces, fiind vorba de o femeie pentru care nașterea era contraindicată. Au fost cazuri în care s-au născut copii cu COVID, de la mame testate negativ cu acest virus, iar specialiștii spun că și așa ceva este posibil. De altfel, dacă mamele sunt suspectate de COVID, sunt testați și nou-născuții. Este îmbucurător că toți au supraviețuit, niciun nou-născut nu a decedat de COVID, chiar dacă au fost pozitivi la acest virus.

Despre tulpina Delta se știe că e mai violentă. Chiar și în aceste condiții, consider că nu este  contraindicată conceperea unui copil. Femeile pot concepe, fiind sigure că natura e mult mai deșteaptă decât omul. Întotdeauna are loc o selecție naturală, iar atunci când este afectat embrionul sau fătul, au loc avorturi spontane sau nașteri premature și acești copii nu vin pe lume. Ceea ce le pot recomanda tuturor e să se vaccineze, vaccinul fiind singura noastră scăpare. E demonstrat deja că cei vaccinați sunt mai puțin afectați sau suportă mult mai ușor efectele COVID.

Marea noastră salvare e că femeile, viitoare mame, sunt de vârstă tânără, sunt mai rezistente, fiind mai puțin expuse infecției cu COVID. Experiența prin care am trecut cu toții de la începutul pandemiei demonstrează că sistemul nostru de sănătate poate face față și actualului val de îmbolnăviri. Urmăresc ce se întâmplă și peste hotare. De altfel, acolo sunt internați doar pacienții cu dispnee, care nu mai pot respira… Toate cazurile, însă, se rezolvă la domiciliu. Se evită internările, deoarece în spitale sunt diferite tipuri de bacterii, care, suprapunându-se cu COVID-ul, afectează și mai mult starea de sănătate a pacienților. Tratamentul în condiții de casă poate fi mult mai eficient. Sunt situații când pacienții se internează în stare bună, iar în vreo 7 zile decedează în spital. Le-aș spune tuturor să respecte toate normele sanitare și să se vaccineze. Asta e scăparea.

Frica de COVID a agravat starea pacienților endocrinologici și, în consecință, lucrurile sunt greu de recuperat. În 2020, din cauza diabetului zaharat au decedat 467 de oameni

Veronica Mihăilă, endocrinologă, Ungheni

În special, la începutul pandemiei, pacienții diabetici au avut de suferit mai mult din cauza insuficienței consultațiilor și a contactelor cu medicii. Au urmat date îngrijorătoare, legate de numărul mare de decese al unor pacienți care, cel mai frecvent, aveau diabet ca și comorbiditate. Pe parcurs, am stabilit mai multe contacte telefonice și on-line, dar, oricum, situația acestor pacienți a rămas precară, deoarece, de obicei, ei sunt mai predispuși la diverse suferințe, din cauza imunității compromise, din cauza sistemului vascular precar, din cauza sensibilității organismului, dar și a maladiilor cardiace, concomitente deseori. Riscul de a face o formă severă de COVID e mai mare în cazul persoanelor cu diabet zaharat. Evoluția severă ține de modul în care este controlat diabetul de către medic și pacient. Atunci când fluctuațiile glicemice sunt prost controlate, se reduce capacitatea de autoprotecție a organismului, inclusiv atunci când persoana e afectată de infecții virale, cum ar fi și noul coronavirus.

La începutul pandemiei, pacienții noștri au fost informați că e necesar să se asigure cu glucometre pentru testarea glicemiei, să aibă acasă medicamente antidiabetice pe o perioadă mai îndelungată, dar să-și facă și o rezervă de produse alimentare recomandate diabeticilor.

Când valul pandemic a devenit mai temperat, am constatat că mai mulți pacienți, din cauza faptului că nu se mai adresaseră demult la medici, s-au ales cu diverse complicații ale diabetului: oftalmologice, cardiace, dermatologice. Zilele trecute, o pacientă, având deja picior diabetic, mi-a recunoscut că de vreun an suferă din această cauză, dar avea frică să ajungă la policlinică. Deseori, frica de COVID a agravat starea pacienților endocrinologici și, în consecință, lucrurile sunt greu de recuperat. Încerc să le explic că doar vaccinul le poate restabili încrederea că viața poate continua fără atâta frică. Mai mulți pacienți, însă, evită vaccinarea, motivând că, având diabet, vaccinul le-ar fi contraindicat. Nu obosesc să repet că vaccinul nu conține elemente care le-ar putea complica starea, că doar în cazul persoanelor cu anumite alergii este contraindicat vaccinul.

Să păstrăm distanța fizică, dar să ne apropiem emoțional. În 2020, în urma tulburărilor mintale au decedat 122 de persoane

Andrei Eșanu, psihiatru, asistent universitar, Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Efectele înregistrate în cazul pacienților în general sunt aceleași ca și ale pacienților care suferă de boli mintale. Și în cazul acestor pacienți au fost sistate mai multe servicii, dar anumite servicii s-au reorientat, fiind activate on-line. Acestea poate nu sunt atât de eficiente ca și cele acordate fizic, dar oricum sunt o alternativă bună pentru cei care au nevoie de asistență. Da, sunt situații în care anumiți pacienți nu au acces la internet, computere sau telefonie mobilă. În cazul lor, accesul la medici a fost mai limitat în perioada pandemiei. La serviciile medicilor au apelat mai mulți pacienți care suferă de anxietate, care sunt frământați de frica față de necunoscut, de circumstanțele noi apărute. Nu a existat o statistică exactă, dar constatăm că a crescut frecvența atacurilor de panică în rândul pacienților noștri.

A crescut și numărul persoanelor cu depresie, care s-a manifestat după câteva luni de la declanșarea pandemiei, acesta fiind și specificul acestei boli. Iar studiile arată că depresia e cel mai important factor de risc pentru suicid. Nu este singurul, dar e printre factorii principali. Astfel, întrucât a crescut numărul persoanelor cu depresie, a crescut și numărul cazurilor de suicid. Cred că anume aceste cazuri au șocat cel mai mult în această perioadă și ar trebui să studiem mai bine de ce s-a ajuns la acest rezultat, deși specialiștii în sănătate mintală, de la bun început, au tras clopotele, avertizând că, în pandemie, trebuie să se manifeste mai multă grijă față de această sferă a sănătății. Cazurile  sunt individuale, dar, în general, e bine să dezvoltăm niște abilități de a face față stresului până ca acesta să apară. De altfel, încă din copilărie copiii ar trebui instruiți cum să facă față stresului.

În acest răstimp, au fost organizate instruiri, inclusiv cu participarea medicilor de familie, astfel încât și ei să poată identifica o anxietate sau o depresie în cazul pacienților cu maladii mintale, oferind un prim tratament sau direcționându-i către specialiști. Constatăm acum că medicii de familie au avansat în acordarea acestui fel de servicii…

Pacienților noștri le spunem că, în carantină și izolare, cea mai necesară și mai eficientă este activitatea fizică, care reduce nivelul de stres și îmbunătățește starea fizică. OMS are recomandări concrete în acest sens, cum ar fi 150 de minute pe săptămână, ceea ce ar însemna circa 20 de minute de activitate fizică zilnică. Altă recomandare e să menținem comunicarea. Chiar dacă suntem izolați, acum putem menține legătura cu cei dragi. Sloganul organizației europene a psihiatrilor este să păstrăm distanța fizică, dar să ne apropiem emoțional. Deci, distanța fizică nu ar trebui să fie o problemă pentru a menține contactul, cel puțin on-line, cu cei apropiați.

Situația în R. Moldova nu diferă prea mult de situația din alte state. Multe persoane nu se adresează deloc sau se adresează târziu. Există frica de stigmatizare și lumea evită să apeleze acești specialiști, iar această situație limitează accesul pacienților la servicii de calitate. Pacienții trebuie să știe și să fie siguri că există tratamente eficiente și avem rezultate bune în cazul celor care le urmează. Problemele de sănătate mintală sunt aceleași probleme de sănătate: de parcă te-ai adresa la medic cu probleme cardiace sau gastrice. Există tratamente eficiente. Cu cât mai devreme pacienții se adresează la medic, cu atât mai ușor se trateaz.

Singurul indicator pozitiv e că nu a crescut mortalitatea din cauza cancerului. În 2020, în R. Moldova, 5974 de oameni au decedat din cauza tumorilor

Tamara Gojan-Prisăcari, șefa Centrului oncologic COVID, chirurg toracic

Era început de 2020, când a fost limitat accesul pacienților la unele investigații, la medici de familie, la programele de screening pentru cancerul colorectal sau pentru cancerul glandei mamare. Abia la sfârșitul anului 2020, mai multe dintre aceste activități au fost reluate, iar în prezent nu mai avem programe sistate. În această perioadă, a crescut numărul de pacienți oncologici. Aceasta e o problemă mondială, nu doar a R. Moldova. Pacienții nu s-au adresat sau au apelat tardiv. Din frică să nu se molipsească, au întârziat să facă unele investigații…

E important ca pacienții noștri să țină minte că în cazul oricărei schimbări de sănătate trebuie să apeleze la medic cât mai curând. Pentru că starea lor se poate schimba în orice moment, nu ar trebui să se teamă de medic. Situația e mai complicată în localitățile rurale, deoarece accesul e mai dificil. Populația rurală e și mai înfricoșată să vină la oncologie… Cred că administrația localităților rurale ar trebui să se mobilizeze și să ajute astfel de pacienți. Când ajung la noi, pacienții ne povestesc despre viața lor, ei vin la doctori ca la preot, se plâng și pe administrație, prețuri, absolut pe tot…

Le-a fost complicat să stea în izolare, să se deplaseze la clinică. Îi încurajăm că putem face tot de ce au nevoie. Sunt pacienți care au încredere și e mai ușor să lucrezi cu ei. E mai greu cu cei  care nu au încredere în sistemul medical. Cu ei vorbim de multe ori pe zi despre tratament și investigații.

După aproape doi ani de pandemie, constatăm că singurul indicator pozitiv e că nu a crescut mortalitatea prin cancer. În prezent, deoarece tulpina Delta e mai agresivă, ne confruntăm cu unele complicații mai severe decât anul trecut. Din aprilie 2020, lucrez cu pacienți oncologici COVID. Pot face niște comparații, niște concluzii. Din cauza agresivității tulpinii, mai mult suferă pacienții oncologici chirurgicali, în raport cu tulpina precedentă, când au suferit mai mult pacienții hematologici. Pacienții noștri sunt cu imunitatea compromisă, motiv din care reacționează mai riscant…

În secția noastră COVID, internăm doar pacienții care s-au infectat în condiții de spital. Nu internăm din afară. Întrucât perioada de incubare e de până la 14 zile, deși vine cu test negativ,  asta nu e o garanție că pacientul nu e infectat. Orice tratament de la noi compromite și mai mult imunitatea, iar în aceste condiții virusul devine mai activ, iar pacientul face boala mai repede.

E îngrijorător faptul că 70% dintre pacienții care ajung la noi sunt nevaccinați. Ei vorbesc despre frica personală. Doar o singură pacientă a avut contraindicații, ceilalți au explicat că le-a fost frică sau că nu au încredere în vaccin. Le spunem că pacienții oncologici pot fi vaccinați, în prealabil, consultând medicul lor oncolog. Doar maladiile hematologice au unele interdicții pentru vaccinare…

Observ că, de la o zi la alta, tot mai mulți pacienți de la noi vorbesc despre nevoia de vaccinare.

Pentru conformitate, Aneta Grosu