„Mecansimele de combatere a propagandei trebuie să țină cont de principiul accesului la informație”

În timp ce deputații democrați care au promovat „legea antipropagandă” susțin că aceasta vine să răspundă recomandărilor structurilor europene de contracarare a propagandei, ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, întrebat „cât de democratică este sancționarea unui post TV pentru că transmite noutăți despre Federația Rusă”, afirmă că „astfel de acțiuni nu corespund standardelor democratice europene”. Oficialul UE și-a expus părerea în cadrul unei conferințe de presă organizate la 1 martie pentru a prezenta sumarul primelor șase luni de activitate.

Întrebarea a fost adresată de o jurnalistă RTR Moldova, în contextul în care, postul TV a fost sancționat cu 50 de mii de lei, de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), pentru că ar fi „plasat în cadrul buletinului informativ autohton știri realizate în Federația Rusă”. Potrivit CCA,  „majoritatea ştirilor preluate erau despre şi în favoarea Federaţiei Ruse vizând inclusiv politica internă şi externă promovată de Rusia”.

„În democrație, un principiu important este accesul liber la informație. Desigur, recunoaștem că în ziua de azi este important să luptăm cu dezinformarea și propaganda informațională, astfel de fenomene există, iar țările UE dispun de mecanisme de luptă cu aceste probleme, pentru că cel mai important este ca informația oferită cetățenilor să fie una veridică. Dar mecansimele de combatere a propagnadei informaționale trebuie să țină cont de principiul accesului la informație”, i-a răspuns Michalko, jurnalistei postului TV RTR Moldova.

Ambasadorul UE la Chișinău, a menționat că un mecanism eficient ar fi monitorizarea continuă a conținutului difuzat la posturile TV și să fie aplicate sancțiuni pe cazuri concrete de propagandă sau dezinformare.

Aceeași opinie față de ultimele modificări ale Codului Audiovizualului a formulat-o recent și Consiliul Afaceri Externe al UE, care a statuat că „măsurile adoptate ar trebui să fie în conformitate cu prevederile legislației internaționale, pentru a nu restricționa libertatea mass-mediei”.

„Uniunea Europeană recunoaște că dezinformarea și propaganda pot avea efecte negative considerabile, dar constată, de asemenea, că măsurile adoptate ar trebui să fie în conformitate cu prevederile legislației internaționale, pentru a nu restricționa libertatea mass-mediei și pentru a nu împiedică accesul la informații”, se arată în raportul  Consiliului  Afaceri Externe al UE.

Proiectul de modificare a Codului Audiovizualului, cunoscut și ca „legea antipropagandă”, a fost promulgat pe 10 ianuarie 2018 și a intrat în vigoare pe 12 ianuarie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

Modificările la Codul Audiovizualului obligă toate posturile radio și tv din R. Moldova să elimine din grila lor de program toate emisiunile cu un conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care nu sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum și în statele care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră (Federația Rusă, Georgia, Grecia, Luxengurg, Olanda și Suedia).

În timp ce deputații democrați care au promovat proiectul susțin că acesta vine să răspundă recomandărilor structurilor europene de contracarare a propagandei și să transpună în practică constatările societății civile cu privire la pericolul manipulării și propagandei externe, experții de media afirmă că nicio țară europeană nu a adoptat restricții similare și că, de fapt, scopul guvernării este să-și promoveze imaginea de luptător împotriva propagandei externe, pentru a deplasa accentul de pe propaganda internă într-un an electoral.