Încălcările înregistrate de Promo-Lex în timpul monitorizării campaniei electorale: au fost raportate două cazuri ce pot fi calificate drept corupere a alegătorilor, în ambele fiind vizat candidatul Igor Dodon

Discursuri de ură și instigare la discriminare, implicarea imaginilor cultelor religioase și cazuri calificate drept utilizare a resurselor administrative – sunt câteva dintre încălcările înregistrate de către observatorii misiunii Promo-Lex în timpul monitorizării campaniei electorale. Datele au fost prezentate vineri, 30 octombrie și se conțin în cel de-al cincilea raport al Misiunii de Observare a alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova din 1 noiembrie 2020.

Potrivit raportului prezentat de Promo-Lex, în perioada de monitorizare, au fost raportate cel puțin două cazuri ce pot fi calificate drept corupere a alegătorilor, în ambele fiind vizat candidatul Igor Dodon.

Prezentarea Promo-Lex:

Cadrul legal. CEC a decis asigurarea gratuită a alegătorilor cu câte o mască de protecție la intrare în incinta secției de votare în ziua alegerilor, în vederea exercitării dreptului de vot în condiții de siguranță.

MO Promo-LEX consideră că aprobarea de către CEC a unei hotărâri privind combaterea transportării organizate a alegătorilor, în locul circularei, va eficientiza efortul autorităților publice în domeniul dat. În același timp, atragem atenția asupra unor formulări din textul hotărârii care ar putea provoca limitări neproporționale scopului urmărit.

De asemenea, Misiunea este de părere că, în contextul pandemic existent, reglementarea monitorizării video a operațiunilor electorale pe tot parcursul zilei votării poate spori gradul de transparență a procedurilor electorale din ziua alegerilor și poate contribui la prevenirea sau la probarea eventualelor încălcări.

Organele electorale. În perioada de referință, CEC s-a întrunit în format mixt în cadrul a 7 ședințe, fiind adoptate 60 de hotărâri privind organizarea scrutinului prezidențial. În perioada de observare au fost acreditați de către CEC 1 153 (53%) de observatori și experți. În total, pentru alegerile prezidențiale au fost acreditați cumulativ 2 193 de observatori, dintre care 1883 de observatori naționali, 299 de observatori internaționali și 11 experți electorali internaționali. Din numărul total al observatorilor naționali, Asociația Promo-LEX a acreditat 1200 (64%). Comparativ cu scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019, atestăm o descreștere cu 45% a numărului de observatori naționali și cu 60% a numărului de observatori internaționali. În același timp, potrivit observatorilor, CECE II au acreditat 3 043 de observatori din partea a cinci candidați: Violeta Ivanov (PPȘ) – 914 (30%), Igor Dodon (CI) – 831 (27%), Renato Usatîi (PN) – 820 (27%), Maia Sandu (PAS) – 475 (16%), și Andrei Năstase (PPPDA) – 3 (0,1%).

Observatorii Promo-LEX au efectuat 61 de vizite la 36 CECE II. În cadrul a trei vizite la CECE nr. 19 Glodeni, nr. 20 Hîncești și nr. 33 Taraclia, acestea erau închise în timpul programului de muncă. În același timp, nu toate CECE respectă cerințele privind activitatea în condiții de pandemie: 8 (22%) consilii nu dețin registrul de monitorizare a temperaturii funcționarilor electorali; cel puțin 18 (50%) CECE nu efectuează termometria vizitatorilor; în cazul a 5 CECE (14%) nu se regăsesc informații privind regulile de protecție a sănătății în perioada pandemiei. De asemenea, în cel puțin 7 cazuri, potrivit observatorilor, CECE au depistat anumite lipsuri din lista materialelor de protecție și prevenire a răspândirii infecției COVID-19 recepționate de la CEC.

În perioada de observare au fost vizitate 947 BESV. Programul de muncă al BESV, potrivit observatorilor, este respectat în proporție de 82% (776 BESV). În același timp, majoritatea BESV nu respectă cerințele privind măsurile de protecție în context pandemic. Astfel, doar 334 BESV (35%) dețin registrul de monitorizare a temperaturii funcționarilor electorali cu completarea acestuia. Doar 230 de birouri electorale (24%) efectuează termometria vizitatorilor BESV. La sediile a cel puțin 216 birouri electorale (23%) sunt afișate informații privind regulile de protecție a sănătății în pandemie.

Litigii electorale. Potrivit observatorilor Promo-LEX, în perioada de referință la CECE au fost depuse cel puțin patru contestații, dintre care trei – împotriva acțiunilor/inacțiunilor membrilor organelor electorale, iar una – împotriva acțiunilor APL. În aceeași perioadă, la CEC a fost o singură contestație, soluționată în termene legale. Suplimentar, în perioada de referință la CEC au fost depuse și alte șase sesizări/demersuri, pe care CEC se pare că nu le-a soluționat și nu a publicat vreun răspuns.

În contextul soluționării unui litigiu electoral de către instanțele de judecată, MO Promo-LEX constată că din cauza omisiunii ajustării prevederilor Codului electoral privind depunerea, examinarea și soluționarea contestațiilor electorale la prevederile Codului administrativ, concurenții electorali practic au fost privați de dreptul de contestare a acțiunilor contracandidaților lor și, în consecință, nu putem vorbi despre asigurarea dreptului la un recurs efectiv.

Listele electorale. În cazul a cel puțin 406 BESV (42%) din cele 947 vizitate în perioada de referință, listele au fost recepționate cu întârziere. De asemenea, în circa 20% (184) din secțiile vizitate observatorilor le-a fost limitat accesul la listele electorale ce conțin datele complete ale alegătorilor.

Printre erorile identificate mai des în liste se numără: prezența persoanelor decedate în liste (145 de cazuri) și atribuirea eronată a alegătorilor la altă SV din aceeași sau chiar altă localitate (45 de cazuri).

Concurenții electorali. În perioada de referință observatorii Promo-LEX au raportat cel puțin 992 de activități electorale, de aproape două ori mai mult decât în primele două săptămâni de campanie. Cele mai multe activități constatate (82%) au fost desfășurate de patru candidați: Igor Dodon (CI) – 271 (27%), Maia Sandu (PAS) – 199 (20%), Andrei Năstase (PPPDA) – 174 (19%) și Renato Usatîi (PN) – 156 (16%). MO Promo-LEX constată repetat implicarea PSRM, partid care nu a desemnat candidați, în campania electorală a CI Igor Dodon (52% din activitățile candidatului).

De asemenea, au fost raportate cel puțin 2 138 de cazuri de utilizare a materialelor publicitare. Cele mai frecvente au fost materialele poligrafice (ziare, broșuri, pliante, afișe, calendare etc.) – 713 cazuri (33%). Cei mai activi (88%), potrivit observatorilor, au fost aceiași patru candidați: Igor Dodon (CI) – 568 (27%), Maia Sandu (PAS) – 526 (25%), Andrei Năstase (PPPDA) – 391 (18%) și Renato Usatîi (PN) – 378 (18%).

Observatorii au identificat cel puțin 24 de cazuri calificate drept utilizare a resurselor administrative, dintre care: 21 – Igor Dodon (CI) și 3 – Tudor Deliu (PLDM). Acestea se referă la: implicarea angajaților din sectorul public în campania electorală în timpul programului de muncă (17 cazuri), asumarea meritelor pentru lucrări/servicii efectuate din bani publici (4 cazuri) și utilizarea evenimentelor publice organizate de APL în scop de promovare electorală (3 cazuri). În context, observatorii Promo-LEX au raportat și cel puțin 52 de cazuri în care activitățile de promovare a candidaților au fost efectuate de aleșii locali cu statut de președinte/vicepreședinți de raion sau primar/viceprimar, în perioada concediilor de odihnă solicitate anume pentru perioada campaniei electorale.

Au fost raportate cel puțin două cazuri ce pot fi calificate drept corupere a alegătorilor, în ambele fiind vizat candidatul Igor Dodon (CI): promisiune de contribuție financiară la reparația grădiniței imediat după finalizarea întâlnirii electorale și oferirea de materiale publicitare în cadrul distribuirii ajutoarelor umanitare.

Observatorii au raportat cel puțin 6 cazuri în care concurenții electorali au implicat în campania electorală imaginea cultelor religioase. În toate cazurile a fost vizat Igor Dodon (CI).

De asemenea, potrivit rapoartelor observatorilor, au fost înregistrate cel puțin nouă cazuri de intimidare a candidaților sau de vandalizare a materialelor publicitare ale acestora, fiind vizați: în 2 cazuri – Igor Dodon (CI), în 2 cazuri – Maia Sandu (PAS), în 2 cazuri – Renato Usatîi (PN) și în câte un caz – Violeta Ivanov (PPȘ), Octavian Țîcu (PUN) și Andrei Năstase (PPPDA).

Finanțarea campaniei electorale. Conform rapoartelor prezentate la CEC, volumul veniturilor declarate de către concurenții electorali, pentru perioada 10 – 23 octombrie, este de 6 027 149 de lei, sold inițial 1 465 552 de lei, dintre care 996 772 de lei sunt venituri în mărfuri și servicii gratuite. Totodată, cuantumul cheltuielilor este de 6 770 713 lei, cu un sold final de 729 987 de lei. Cei mai mulți bani declarați au fost cheltuiți pentru publicitate și materiale promoționale – 98%, celelalte 2% din cheltuieli au fost pentru evenimente publice – 1% și transport – 1%.

MO Promo-LEX constată că 816 persoane fizice au donat în bani 4,69 mil. de lei, printre donatori fiind și 179 de conaționali din afara țării. Candidații (Andrei Năstase (PPPDA), Octavian Țîcu (PUN) și Renato Usatîi (PN)) au mai primit bani din partea persoanelor juridice, iar Andrei Năstase a mai primit o donație de pe contul curent al PPPDA, ce depășește plafonul de 95 436 de lei, stabilit prin Circulara CEC din 15 septembrie 2020.

În context, MO Promo-LEX consemnează abținerea CEC de la aprecierea unui caz similar cu implicarea candidatei Maia Sandu și a PAS, care a avut loc în perioada anterioară de observare. CEC și-a motivat decizia prin parvenirea unei situații de incertitudine juridică creată de lipsa de corelare a unor prevederi din Codul electoral și Legea privind partidele politice. Potrivit poziției actuale a CEC, conținutul Circularei nr. CEC-8/2796 din 15 septembrie a fost mai mult de recomandare actorilor electorali de a ține cont de toate prevederile în vigoare în materie de finanțare a campaniei electorale, în acest mod făcând abstracție de depășirea plafonului.

CEC, în ședința sa din 23 octombrie 2020, s-a pronunțat și în cazul candidatei Violeta Ivanov (PPȘ) care, până la data de raportare de 16 octombrie, nu reușit să deschidă contul „Fond electoral”, însă a efectuat activități de agitație electorală în baza donațiilor exclusiv în mărfuri și servicii. Astfel, CEC a recunoscut imposibilitatea verificării corectitudinii aspectului legat de finanțarea reală a campaniei și a subliniat necesitatea modificării legislației pentru a nu permite astfel de situații.

MO Promo-LEX constată că 8 concurenți electorali au omis reflectarea completă a cheltuielilor efectuate în perioada 10 – 23 octombrie 2020, în cuantum total de cel puțin 3 800 981 de lei. Pentru perioada observată, doar doi concurenți (Maia Sandu (PAS) și Renato Usatîi (PN)) au raportat cheltuieli de locațiune a sediilor de campanie și doar Maia Sandu (PAS) a raportat la CEC cheltuieli de remunerare (servicii de secretariat), care totuși s-au adeverit a fi mai mici decât estimările Misiunii. Similar perioadei de raportare precedente, niciun concurent electoral nu a raportat cheltuieli pentru recompensele agitatorilor și nici nu a prezentat declarațiile de voluntariat ale acestora.

Discursul de ură și instigare la discriminare. În perioada de observare, au fost identificate cel puțin 76 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare în contextul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2010, ceea ce reprezintă o creștere de 17% față de perioada precedentă de monitorizare (30 septembrie – 13 octombrie 2020).

Dintre acestea, în 52 de situații s-a constatat utilizarea acestui tip de discurs de către candidați: în 46 de cazuri autorul a fost Renato Usatîi (PN), în trei cazuri – Andrei Năstase (PPPDA), într-un caz – Dorin Chirtoacă (Blocul Electoral UNIREA), într-un caz – Violeta Ivanov (PPȘ) și într-un caz – Igor Dodon (CI).

De asemenea, au fost raportate cel puțin 15 cazuri în care politicieni, jurnaliști, lideri de opinie sau susținători au utilizat mesaje de ură și/sau instigare la violență împotriva candidaților înscriși în cursa electorală. Astfel, în cinci cazuri a fost vizat Igor Dodon (CI), în patru cazuri a fost vizată Maia Sandu (PAS), în trei cazuri a fost vizată Violeta Ivanov (PPȘ), în două cazuri a fost vizat Dorin Chirtoacă (BE UNIREA) și într-un caz a fost vizat Renato Usatîi (PN).

În alte 9 cazuri, discursul de ură și instigare la discriminare a fost îndreptat împotriva membrilor partidelor politice și/sau a susținătorilor candidaților, precum și împotriva funcționarilor publici, a politicienilor, a alegătorilor în general și a celor cu domiciliul în regiunea transnistreană, în special.

Criteriile care au stat la baza mesajelor de ură și instigare la discriminare au fost: apartenența politică, activitatea profesională, sex/gen, dizabilitatea, religia și convingerile religioase, orientarea sexuală, vârsta și opinia.

Educație și informare electorală. În contextul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020, în perioada de raportare, Asociația Promo-LEX și alte trei organizații care au beneficiat de subgranturi din partea Asociației au realizat cel puțin 52 de activități de informare, educație electorală și mobilizare apolitică a cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot.

Activitățile au vizat tinerii, alegătorii din regiunea transnistreană și din diasporă și au inclus postări, articole, videoștiri, reportaje video, videouri de informare și mobilizare, vloguri, emisiuni de tip talk-show, quizuri electorale și platforme web informaționale. Din cauza restricțiilor sanitar-epidemiologice impuse de pandemia de COVID-19, toate activitățile au fost realizate în format online și au fost promovate pe rețelele de socializare.

În perioada de referință, CICDE și CEC au desfășurat atât activități de instruire (a funcționarilor electorali, a angajaților IGP și PG, precum și a reprezentanților organizațiilor social-politice, organizațiilor neguvernamentale ce ar putea fi implicați în desfășurarea alegerilor), cât și anumite activități de informare (publicații periodice, simulări ale procesului electoral și materiale video etc.).

Sursa: Promo-Lex