Guvernul a aprobat proiectul pentru ratificarea Convenției de la Istanbul
Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege cu privire la ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Proiectul urmează a fi prezentat Parlamentului pentru adoptare.
Astfel, Convenția de la Istanbul urmează a fi ratificată, însă cu două rezerve.
„În conformitate cu acele rezerve formulate de Ministerul Afacerilor Interne, pe parcursul a cinci ani de zile, R. Moldova urmează să întreprindă toate acțiunile de rigoare, la nivel de racordare a cadrului național, dar și instituțional, pentru ca aceste rezerve să dispară”, a declarat ministra Viorica Dumbrăveanu.
R. Moldova și-a rezervat dreptul de a nu aplica dispozițiile formulate în două articole din cadrul Convenției. Cu referire la rezerva privind articolul 30 alineatul (2) din Convenţie, Guvernul menţionează că, potrivit legislaţiei naţionale, victimele violenţei au dreptul la compensaţia financiară acordată de stat, dar mecanismul de realizare a acestui drept nu este pe deplin funcţional. Totodată există neclarităţi cu privire la compensarea adecvată din partea statului a prejudiciului în cazul vătămărilor corporale grave sau a deteriorării sănătăţii, deoarece este lipsă un mecanism de evaluare a prejudiciului dat, precum şi a procedurilor de compensare din diferite surse. Rezerva prevăzută la articolul 59 din Convenţiei este fundamentată pe faptul că legislaţia naţională nu prevede actualmente mecanisme de protecţie a victimelor, statutul de reşedinţă al cărora depinde de cel al soţului/iei sau al partenerului/ei.
În cadrul ședinței de Guvern, miniștrii Corneliu Popovici și Fadei Nagacevschi au întrebat dacă această Convenție nu contravine Constituției R. Moldova.
„Vreau să menționez că avem un aviz care este eliberat de către Comisia de la Veneția pentru Armenia, în contextul unei eventuale ratificări și există o explicație clară în acest aviz. Convenția nu intervine și nu impune statelor redefinirea noțiunii de familiei și Convenția, categoric, nu intervine în redefinirea noțiunii de căsătorie”, a precizat ministra Dumbrăveanu.
Convenția de la Istanbul a fost semnată de R. Moldova la 6 februarie 2017, iar în noiembrie 2019 angajamentul de a ratifica Convenția a fost asumat public de Prim-ministrul Republicii Moldova și reprezentanții Guvernului, precum și de reprezentanții Parlamentului.
Subiectul aprobării proiectului de lege privind ratificarea Convenției a fost inclus pe agenda ședinței de Guvern din 11 decembrie 2019, iar, ulterior, exclus fără justificare, chiar înainte de ședință. Acest lucru a nemulțumit societatea, iar mai multe organizații neguvernamentale, platforme și activiști și-au arătat nemulțumirea față de amânarea ratificării Convenției de la Istanbul.
Convenția de la Istanbul a intrat în vigoare la 1 august 2014, fiind ratificată de 34 de state-membre ale Consiliului Europei până în prezent. Alte 46 de state din Uniunea Europeană au semnat Convenția de la Istanbul.
Convenția a fost ratificată atât de state cu valori patriarhale și religioase pronunțate, precum Turcia, Georgia, Spania, Slovenia, România, Polonia, Grecia, Croatia, etc., de state cu societăți multiculturale și multietnice – Franța, Germania, cât și de statele care au înregistrat progrese în domeniul combaterii violenței cum ar fi, Suedia, Finlanda, Danemarca, Austria, Belgia, etc.
Care sunt obiectivele Convenției de la Instanbul?
- Eradicarea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice trebuie să reprezinte un obiectiv important al politicii fiecărui guvern care este angajat în protejarea drepturilor omului pentru toți.
- Convenția de la Istanbul solicită guvernelor care au ratificat-o să adopte un set complet de măsuri pentru a combate toate formele de violență împotriva femeilor și violența domestică. Fiecare prevedere a convenției este menită să prevină violența, să ajute victimele și să asigure sancționarea agresorilor.
- Dezvoltarea unei convenții care conține un set de standarde cu putere de lege pentru o mai bună protecție și sprijin.
Ce arată datele în R. Moldova
În R. Moldova, aproape trei sferturi dintre femei (73%), care au avut vreodată un partener intim au fost supuse unei forme de violență. Cea mai răspândită formă de violență din partea unui partener intim este violența psihologică la care au spus că au fost supuse 71% din femei (cu mult peste media UE de 43%) urmată de violența fizică (33%) ceea ce este mult mai mult decât media UE de 20% (cea mai mare prevalență este de 31% în Letonia, iar cea mai mică este de 12% în Spania).
În ultimii cinci ani, în R. Moldova din cauza actelor de violență în familie exercitate de agresori familiali au decedat 144 de femei, 95 % din victimele violenței sunt femei și fete. Violența față de femei, inclusiv violența sexuală este tolerată și justificată. Datele statistice spun că aproape 41% din bărbați consideră că sunt momente când o femeie trebuie să fie bătută, 42% din bărbați consideră că o femeie dacă a fost violată, înseamnă că a făcut ceva ca să ajungă la această situație. Aproape 85% din persoanele intervievate consideră că legile și instituțiile nu oferă suficientă protecție și suport victimelor violenței (femei, copii și bărbați).
