De ce a fost amânată ratificarea Convenției de la Istanbul. Explicația ministrei Sănătății

După ce mai multe organizații neguvernamentale, platforme și activiști și-au arătat nemulțumirea față de amânarea ratificării Convenției de la Istanbul, președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi și ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, declară că Guvernul Sandu se face vinovat de amânare.

Deputata PAS, Doina Gherman, a solicitat o explicație în plenul Parlamentului din partea ministrei Viorica Dumbrăveanu, în contextul în care anterior, atât prim-ministrul Chicu, cât și alți reprezentanți ai Guvernului, și-au asumat angajamentul cu privire la ratificarea Convenției.

„Nu au trecut nici două săptămâni de când dvs, în plenul Parlamentului, ați declarat că până la finele anului vom reuși să ratificăm convenția Consiliului Europei cu privire la prevenirea și combaterea violenței față de femei și fete. Suntem în ultima zi a anului curent, când am fi putut face acest lucru. Vă îndemnăm să ne explicați de ce nu s-a întâmplat și în ce condiții a fost exclus de pe ordinea de zi proiectul cu privire la aprobarea Convenției de la Istanbul?”, a menționat Gherman.

În răspuns, ministra a declarat că există voința Guvernului Chicu pentru ratificarea Convenției și că acesta este un obiectiv prioritar.

„Cu regret, pe tot răstimpul anului 2019, nu au fost întreprinse măsuri în contextul ratificării acestei Convenții. Noi am inițiat procesul de elaborare al acestui proiect și pe parcursul definitivării proiectului au fost expuse, inclusiv și de anumiți parteneri, mai multe rezerve la această Convenție pentru că Convenția prevede la anumite articole posibilitatea includerii rezervelor pe o perioadă de 5 ani de zile și reieșind din din faptul că urmează să analizăm fiecare rezervă, impactul, aceasta a și condiționat amânarea aprobării în ședința Guvernului a proiectului hotărârii care prevedea aprobarea proiectului de lege cu privire la ratificarea Convenției de la Istanbul”, a conchis Viorica Dumbrăveanu.

„Într-adevăr, precedentul Guvern nu a întreprins nicio acțiune ca Convenția respectivă să ajungă în Parlament”, a adăugat și președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi.

Afirmațiile făcute de Greceanîi și Dumbrăveanu sunt însă contrazise de deputata Gherman, care menționat că Guvernul precedent a făcut toate pregătirile, iar hotărârea este gata pentru aprobare.

„În primul rând, este un FALS. În al doilea rând, așa un răspuns trădează intenții urâte de a bloca ratificarea. Să presupunem, prin absurd, că guvernul precedent nu a făcut nimic. Justifică asta cumva inacțiunea complicitară a actualului guvern? Văd în aceste amânări o lipsă de voință a guvernului. Rușine unicei femei din guvernul Dodon, doamna ministră Dumbrăveanu”, a mai adăugat deputata PAS.

Convenția de la Istanbul a fost semnată de R. Moldova la 6 februarie 2017, iar în noiembrie 2019 angajamentul de a ratifica Convenția a fost asumat public de Prim-ministrul Republicii Moldova și reprezentanții Guvernului, precum și de reprezentanții Parlamentului.

Subiectul aprobării proiectului de lege privind ratificarea Convenției a fost inclus pe agenda ședinței de Guvern din 11 decembrie 2019, iar, ulterior, exclus fără justificare, chiar înainte de ședință.

Convenția de la Istanbul a intrat în vigoare la 1 august 2014, fiind ratificată de 34 de state-membre ale Consiliului Europei până în prezent. Alte 46 de state din Uniunea Europeană au semnat Convenția de la Istanbul.

Convenția a fost ratificată atât de state cu valori patriarhale și religioase pronunțate, precum Turcia, Georgia, Spania, Slovenia, România, Polonia, Grecia, Croatia, etc., de state cu societăți multiculturale și multietnice – Franța, Germania, cât și de statele care au înregistrat progrese în domeniul combaterii violenței cum ar fi, Suedia, Finlanda, Danemarca, Austria, Belgia, etc.

Care sunt obiectivele Convenției de la Instanbul?

• Eradicarea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice trebuie să reprezinte un obiectiv important al politicii fiecărui guvern care este angajat în protejarea drepturilor omului pentru toți.
• Convenția de la Istanbul solicită guvernelor care au ratificat-o să adopte un set complet de măsuri pentru a combate toate formele de violență împotriva femeilor și violența domestică. Fiecare prevedere a convenției este menită să prevină violența, să ajute victimele și să asigure sancționarea agresorilor.
• Dezvoltarea unei convenții care conține un set de standarde cu putere de lege pentru o mai bună protecție și sprijin.

Ce arată datele în R. Moldova

În R. Moldova, aproape trei sferturi dintre femei (73%), care au avut vreodată un partener intim au fost supuse unei forme de violență. Cea mai răspândită formă de violență din partea unui partener intim este violența psihologică la care au spus că au fost supuse 71% din femei (cu mult peste media UE de 43%) urmată de violența fizică (33%) ceea ce este mult mai mult decât media UE de 20% (cea mai mare prevalență este de 31% în Letonia, iar cea mai mică este de 12% în Spania).

În ultimii cinci ani, în R. Moldova din cauza actelor de violență în familie exercitate de agresori familiali au decedat 144 de femei, 95 % din victimele violenței sunt femei și fete. Violența față de femei, inclusiv violența sexuală este tolerată și justificată. Datele statistice spun că aproape 41% din bărbați consideră că sunt momente când o femeie trebuie să fie bătută, 42% din bărbați consideră că o femeie dacă a fost violată, înseamnă că a făcut ceva ca să ajungă la această situație. Aproape 85% din persoanele intervievate consideră că legile și instituțiile nu oferă suficientă protecție și suport victimelor violenței (femei, copii și bărbați).