Educație Incluzivă: Tot mai mulți copii cu CES învață în școlile din comunitate
Reforma Educației Incluzive din R. Moldova a făcut progrese în ultimii ani. În prezent, această reformă este susțină de peste 600 de cadre didactice de sprijin, iar în instituțiile de învățământ din țară au fost create în jur de 600 de centre de resurse, ceea ce a permis ca circa 8500 de copii cu CES să învațe în școala din comunitate.
Datele au fost prezentate în cadrul celui de-al treilea club de presă cu genericul: „Fiecare copil are acces egal la educație. Școala e pentru toți!” organizat de Alianţa ONG-urilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei (APSCF).
Evenimentul și-a propus să aducă în vizorul presei despre dreptul fiecărui copil la o educație de calitate, inclusiv gradul de pregătire a infrastructurii și a cadrelor didactice din școlile de cultură generală pentru a garanta un proces de educație cât mai incluzivă. În același timp, organizatorii evenimentului și-au dorit promovarea bunelor practici de educație incluzivă din R. Moldova, motiv pentru care, gazda clubului de presă a fost Liceul Teoretic Costeși, raionul Ialoveni.
Dumitrița a învățat din clasa întâi și până în a cincea la internat. Părinții nu au avut bani suficienți să o întrețină, motiv pentru care fata îi vedea doar sâmbetele și duminicile. Cu trei ani în urmă, Dumitrița s-a întors în sânul familiei. „Din clasa a șasea am început să învăț la Liceul Teoretic Costești. Sincer, mă simt mult mai bine aici decât la internat. Acasă părinții mă ajută la lecții, profesorii îmi explică și sunt îngăduitori cu mine, ceea de ce nu prea aveam parte la internat”, spune eleva, care învață în clasa a opta.
Dumitrița nu se simte discriminată și nici un coleg din școală nu i-a adus aminte vreodată de dizabilitatea locomotorie pe care o are. „Întâlneam uneori privirea mirată sau iscoditoare a colegilor când mă vedeau pe coridoare, dar nu m-au poreclit sau să mă întrebe ce am. De fiecare dată, când am avut nevoie de ajutor, mi l-au oferit. Lecțiile le fac în centrul de resurse, care este dotat cu de toate, iar dna Liliana, care este cadru didactic de sprijin mă ajută atunci când nu înțeleg”, povestește fata, care dorește să devină jurnalistă.
Atunci când vorbim despre edcuația incluzivă ne referim la faptul că fiecare copil, indiferent de situația socială, religie, de capacitățile sale atât fizice cât și mintale are dreptul de a învăța în școala din comunitate alături de semenii săi, susțin specialiștii prezenți la clubul de presă. „În ultimii cinci ani s-au observat progrese vizavi de educația incluzivă. Astăzi, fiecare al patrulea copil cu CES poate să frecventeze școala din comunitate de rând cu semenii săi. Este foarte important ca atunci când vorbim despre copiii cu CES să avem o atitudine tolerantă și nu una de milă sau compasiune, și să implicăm câți mai mulți actori: cadre didactice, manageri şcolari, psihologi, asistenţi sociali, medici, părinţi, elevi, întreaga comunitate în promovarea educației egale pentru toți copiii”, a opinat Iuliana Stratan, consultant UNICEF Moldova.
Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în R. Moldova pentru anii 2011-2020 (aprobat prin hotărâre de Guvern în 2011) a plasat educaţia incluzivă la rangul priorităţilor de stat. Acesta prevede asigurarea condiţiilor de incluziune a copiilor dezinstituționalizați din învăţământul rezidențial, precum și școlarizarea și incluziunea copiilor cu CES în instituțiile de învăţământ general.
„Putem să realizăm legi și acte normative foarte bune, care să arate foarte bine pe hârtie, putem să dotăm școlile cu pante de acces, echipament și materiale didactice de ultimă oră, însă dacă cei care lucrează cu copilul nu vor conștientiza necesitatea unei echități în realizarea dreptului la educație, atunci celelalte componenete nu au nici un rost. Totodată, serviciile trebuie să fie axate pe necesitatea copilului. Dacă într-o școală nu sunt copii cu CES, atunci nu are rost să angajăm un cadru didactic de sprijin. Respectiv, și resursele financiare alocate Educației Incluzive trebuie gestionate potrivit necesităților copiilor”, a declarat Virginia Rusnac, șefa Centrului Republican de Asistenţă Psihopedagogică (CRAP).
Clubul de Presă a fost organizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor ONG-urilor membre pentru dezvoltarea unui sistem solid de protecţie a copiilor din R. Moldova”, finanţat de OAK Foundation şi coordonat de UNICEF Moldova.
