De la Haga la Văsieni: Dacă mai luam un credit, ar fi trebuit să-mi vând și familia. Interviu cu Anatolie Rusu, întreprinzător din R. Moldova, migrant în Olanda

Viața lui Anatolie Rusu nu se deosebește prea mult de viața celorlalți migranți din R. Moldova, numărul exact al cărora rămâne necunoscut. A plecat în străinătate de nevoie, după ce a încercat să inițieze o afacere în R. Moldova și a constatat că cheltuielile depășeau cu mult veniturile. Solicitase și un împrumut de la Corporația de Finanțare Rurală, una dintre zecile de organizații de microfinanțare de la noi, sperând că va investi banii într-un proiect pe care gândise să-l realizeze în satul său de baștină, Văsieni, Ialoveni.

Când situația devenise incertă, iar ratele dobânzii pentru acel împrumut îi furaseră și ultima clipă de liniște, a decis să plece în Europa, acolo unde ajunseseră deja mai mulți cunoscuți și prieteni de-ai săi. Olanda nu-l aștepta, desigur, deșir l-a primit responsabil, oferindu-i șansa de a munci, dar și de a studia limba acestui stat. Cu ceva timp în urmă, Anatolie Rusu a fost nevoit să revină acasă, într-o vacanță forțată de împrejurări.

• De ce ați revenit în plină pandemie? De ce ați avut nevoie de acest concediu… neplanificat?

• Am venit ca să-mi apăr proprietatea, investițiile. Discutăm acum în fața unei ferme, care aș fi vrut să devină o afacere prosperă de familie, dar pentru că am avut curajul să solicit un împrumut de la o organizație de microfinanțare, risc să pierd toată investiția. Am avut încredere în ei, deși, probabil, nu ar fi trebuit. Situația prin care familia mea trece în ultimul timp mă face să le spun oamenilor să nu se aventureze, să fie foarte atenți atunci când solicită împrumuturi. Între timp, am aflat că foarte mulți oameni au devenit victime ale unor astfel de scheme frauduloase. Și în cazul meu, astăzi, nu mai am nicio siguranță că nu vor mai veni și alte titluri executorii în adresa mea, după ce se încearcă jecmănirea noastră prin intermediul unui titlu executoriu, emis într-o situație în care datoria a fost stinsă de mult. De altfel, și legea spune că, în același caz sau litigiu, instanța de judecată poate emite un singur titlu de executare (art. 13, Codul de Executare). Deci, din Olanda am revenit ca să înțeleg de ce, în cazul meu, sunt emise două titluri executorii pe același subiect. Bănuiesc că organizația financiară o fi corupt instituțiile statului ca să scoată din mine o sumă cât mai mare de bani.

• Aveți probe de corupere?

• Este suficient să presupun că emiterea acestui al doilea titlu de executare, după ce există o confirmare că am stins toate datoriile, dar și bonuri de plată că, la 8 octombrie 2020, banii au fost virați în contul Corporației. Fără acțiuni de corupție ar fi fost imposibil.

• Acum câteva zile, proprietățile dvs. de la Văsieni au fost scoase la licitație. Ce urmează?

• Acest imobil a fost scos la licitație nelegitim, în baza unui titlu executoriu adițional, emis de Judecătoria Ialoveni. Consider că este o încălcare în flagrant delict a legii, deoarece instanța de judecată nu poate emite două titluri de executare. Prin scoaterea la licitație vedem încălcarea legii în vigoare prin prisma art. 13 al Codului de Executare, aliniat 1, care spune că nu pot fi emise două titluri de executare pe același caz. Scoțând la licitație acest bun, mi s-a încălcat dreptul la proprietatea privată, art.46 din Constituția R. Moldova. Noi, la 22 octombrie 2020, prin încheierea de executare a executorului Anatolie Ciorbă, ne-am achitat cu Corporația pentru Finanțare Rurală și nu mai avem datorii. În iulie curent, pe când eram la muncă în Olanda, îmi vine o informație că am fi datori cu 51 de mii (de lei, n.r.), în baza titlului executoriu emis de un judecător. Acest titlu este în afara legii, deoarece este emis după trei ani de zile de la executare… Ne-au pus termen ca până la 30 iulie să achităm suma de 51 de mii către Corporație… Consider acțiunea nelegitimă, deoarece noi ne-am achitat cu suma, în baza titlului executat de executorul Anatolie Ciorbă. Prin urmare, văd o triadă de înfăptuire a corupției, formată din corporație, judecător și executor, care înfăptuiesc fărădelegea în flagrant delict. Ne-am adresat și în instanțele de judecată și organelor de urmărire penală. PG, văzând pretextul cererii, a transmis cazul spre examinare la Anticorupție.

Exact cum ai aplica pedepse repetate aceluiași om, pentru aceeași infracțiune, fapt inadmisibil

• Cum, totuși, a fost posibil să fiți obligat să achitați repetat datoria?

• Amintesc aici că, de pe 19 decembrie 2019 până pe 10 octombrie 2020, noi am executat benevol decizia prenotată, acest fapt fiind dovedit prin bonul de plată din data de 10 octombrie 2020, prin care a fost achitată suma restantă în mărime de o mie cinci sute de Euro, echivalent a treizeci de mii trei sute trei lei, iar la 10 octombrie 2020 creditorul a declarat că datoria este stinsă și a purces la încetarea procedurii de executare, care se afla la executorul Ciorbă. La 22 octombrie 2020, executorul a și emis încheierea de încetare a procedurii de executare în temeiul art.83, Cod de executare – „Obligația a fost stinsă”. După aceasta, în 2021, se face trimitere la titlul executoriu de acum trei ani, care a fost executat irevocabil. Exact cum ai aplica pedepse repetate aceluiași om, pentru aceeași infracțiune, fapt inadmisibil. Am încercat să informez executorul, că titlul a fost executat, mă gândeam că poate nu cunoaște, dar m-a trimis în instanța de judecată, dacă nu-mi convine. Consider că, pe lângă incompetență, e și lipsă de bun simț și lipsă de profesionalism.

• Dacă se întâmpla un astfel de caz în Olanda, cum ar fi evoluat lucrurile?

• Nu-mi pot imagina. Acolo legea, executarea legii sunt monitorizate foarte strict. Totodată, după o astfel de încălcare, cei implicați nu ar mai fi avut dreptul să muncească în sistem, fiind lipsiți de licențe.  Mă doare sufletul să vorbesc la acest subiect. Până acum am muncit mult, ca să pun pe picioare o afacere. Sunt cheltuieli mari la întreținerea unui astfel de imobil, am făcut o construcție, din surse nerambursabile ale Băncii Mondiale. Am investit mult, am adus curent electric aici, am făcut ordine, ca să pot desfășura o activitate economică și să pot iniția un proiect investițional. Acum se încearcă lipsirea mea de baza tehnico-materială, care e scoasă la ciocan.

• Dar de ce a fost contramandată licitația?

• Pentru că nu s-au prezentat participanții, o fi crezut că suma e prea mare – 9 mii de euro.

• De fapt, cât ar costa aceste proprietăți?

• În 2010, imobilul a fost evaluat la peste 18 649 de euro. De atunci, aici au mai avut loc lucrări de construcție și amenajare, de care nu s-a ținut cont la stabilirea prețului prezentat la licitație. Astăzi, construcția de aici ar costa peste jumătate de milion, dar e scoasă la licitație cu vreo 200 de mii de lei…

• Și cum apreciați această matematică?

• Cred că este o înțelegere de clan între instituția financiară, judecător și executor. E o adevărată triadă de escrocherie financiară. Presupun că deja au și un cumpărător, care va cumpăra imobilul când prețul va fi diminuat și mai mult.

• Ce le-ați spune migranților care, poate, ar vrea să revină, să investească, să facă afaceri în Moldova?

• Nu doar migranților, dar și celor de acasă vreau să le spun să fie foarte atenți atunci când semnează un contract de împrumut, că îți poți semna verdictul. Pe de altă parte, acest proces de curățare a justiției este unul important, dar anevoios, este foarte mult de muncit în acest sens. Astăzi văd aceeași situație ca în anii 90 – anii raketului.

• Dar ce zice familia dvs. despre această situație?

• Familia mea a muncit zi de zi, a adunat probe și dovezi ca să demonstreze că albul e alb. Noi avem și studii, și cunoștințe, dar oricum ne descurcăm cu greu în această avalanșă. Mă gândesc ce face un bătrân sau o persoană neinițiată în astfel de situații? E tare mult de muncit ca dreptatea să triumfe. Prietenii mei, cu care lucrăm împreună în Olanda, sunt șocați de acest caz. Juriștii cu care m-am consultat m-au încurajat să ajung la CtEDO, dacă aici nu mi s-ar face dreptate.

• Dar unde, în R. Moldova, ați constatat că există cea mai multă corupție?

• În instanțele de judecată, bineînțeles. Chiar în cazul nostru, îmi amintesc o situație în care un proces de judecată era anunțat pentru ora 14.00, dar ei l-au desfășurat la 12.00, dând câștig de cauză Corporației de Finanțare Rurală. Am aceste probe. Când i-am reproșat judecătorului, acela mi-a spus: “Gata, s-a decis, nu mai avem ce face…”

• Ce ați făcut cu banii câștigați în străinătate?

• Am cumpărat tehnică, un tractor performant cu tot cu plug, un tocător necesar în procesul de creștere a animalelor, am construit linia de curent electric, investind pentru asta 4000 de euro.

Legea și știința ar trebui puse în capul mesei

• A meritat să munciți în străinătate pentru asta?

• Cred că m-a îndreptat Dumnezeu, că dacă mai luam un credit, ar fi trebuit să-mi vând și familia.

• Cum e munca dvs. în străinătate?

• Ca și specialist sunt prețuit pentru faptul că îmi onorez obligațiunile de serviciu. Având două facultăți și cunoscând engleza, sunt bine plasat în câmpul muncii. Am fost doctor la plante, doctor pe igienă. Mai fac și traduceri. Mai nou, compania în cadrul căreia activez mi-a achitat cursurile de limbă olandeză. În curând, ar trebui să revin ca nu cumva să pierd contractul de muncă.

• Ce mesaj are pentru cei de acasă comunitatea cetățenilor moldoveni, stabiliți în Olanda?

• Comunitatea a transmis noii guvernări, pentru care noi am stat în rânduri de câte 3000 de persoane la secția de votare de la Haga, să se apuce de muncă, în special să lupte împotriva corupției, să facă tot posibilul ca legea să fie pusă în capul mesei. Ca într-o casă, dacă totul e ordonat, viața e viață. Legea și știința ar trebui puse în capul mesei.

• Ce ar putea face migranții, dacă ar reveni acasă?

• Majoritatea au acumulat multă înțelepciune, muncind peste hotare. Dacă li s-ar crea condiții și garanția investițiilor, statul fiind garant, migranții ar reveni. Diaspora asigură câte un buget pe an. Noi nu avem economie, Moldova trăiește pe seama remitențelor de peste hotare. Soția mea, bunăoară, nu muncește. S-a ciocnit de un caz de corupție în Piața Centrală din Chișinău, când i-au luat taraba, după ce au majorat taxele. Atunci a refuzat să plătească la negru și nu a mai revenit. Tot pe atunci, umblau și polițiștii și cereau taxe neformale. Noi am refuzat să plătim și ne-am retras. Dar cine a avut de câștigat?

• Și nu dați mită?

• Nu, niciodată. Dacă aș fi dat, ar fi trebuit să fac jocul Corporației de Finanțare Rurală și să nu mai pierd timpul și sănătatea prin instanțe.

• De altfel, de ce oamenii dau mită?

• Pentru că e dificil să rezolve și cele mai simple probleme. Încearcă să dea bani ca să urgenteze soluționarea problemelor. Te duci la doctor și ceri programare, dar locuri au peste vreo lună. Alegi altă clinică, plătești și ai consultația în aceeași zi. În Olanda, fiecare pacient are posibilitatea să decidă singur dacă vrea să se trateze la o clinică de stat sau la una privată, pentru că polița de asigurare îi permite. Acolo asigurarea medicală e pe bune, aici, însă, ai sau nu ai asigurare, fără bani în buzunar nu faci nimic.

• Și cum e în Olanda? Ce atitudine are societatea față de fenomenul mituirii?

• Nu am întâlnit niciodată mită în Olanda. Bunăoară, dacă ai încălcat regulile de circulație, trebuie să plătești amendă de vreo 60 de euro. Dacă nu achiți la timp, amenda se dublează, după care crește și mai mult. Acolo societatea e disciplinată, nu se joacă de-a ascunselea cu statul.

În condițiile de la noi, ar trebui bine plătite trei categorii de angajați: militarii, învățătorii și doctorii

• Ce soluții anticorupție vedeți pentru R. Moldova?

• În condițiile de la noi, ar trebui bine plătite trei categorii de angajați: militarii, învățătorii și doctorii. Sunt factori foarte importanți, dar care se descurcă greu în condițiile creșterii galopante a prețurilor. De altfel, la noi descopăr prețuri mai mari decât în Olanda, unde oamenii au cu totul altfel de venituri. Și acolo, uleiul, bunăoară, s-a scumpit. Dar dacă am calcula ce cantitate de ulei poate cumpăra un cetățean din salariul său în R. Moldova și ce cantitate de ulei poate cumpăra un olandez din salariul său, am descoperi o diferență uluitoare. De obicei, e multă corupție în statele sărace, deci, guvernarea ar trebui să se gândească la prosperitatea acestui stat. La vedere, sunt trei instituții care, fiind bine puse la punct, ar contribui la prosperitatea acestui stat. Mă refer la Portul Giurgiulești, la Aeroportul Internațional Chișinău și la Căile Ferate din Moldova.

• În afară de cazul dvs., ce alte cazuri șocante ați descoperit de când ați revenit în R. Moldova?

• Chiar în ZdG am citit reportajul despre situația crescătorilor de mere. Dacă astfel de cazuri se întâmplau în Olanda, ministrul Agriculturii nu ar mai fi lucrat nici o singură zi. Înțeleg că la noi nimeni nu l-a întrebat cum soluționează ministerul problema piețelor de desfacere pentru crescătorii de legume și fructe din R. Moldova? Ce alte piețe, decât cele de la marginea drumurilor și a livezilor, a descoperit?

Natalia Gavrilan, executoare judecătorească, Ialoveni

Eu nu cunosc și nu mă voi expune asupra detaliilor. Instanța de judecată a emis decizia și eu urmează să mă ocup de executarea acesteia. Eu nu am atribuții de monitorizare a executării titlurilor executorii. Dacă mă întrebați despre cele două titluri pe numele lui Anatolie Rusu, ele diferă, deși acesta spune că ar fi similare. Primul titlu prevedea transmiterea silită în posesie a unei părți din proprietate către Corporația de Finanțare Rurală, iar al doilea presupune comercializarea prin licitație a unei părți din proprietate în folosul aceleiași Corporații. Eu i-am explicat de multe ori cetățeanului că titlurile diferă, dar acesta respinge argumentele. Urmează deja ca instituțiile de anchetă, avocații, instanța de judecată să se expună.

Radu Savin, jurist, Corporația de Finanțare Rurală

Nu ar trebui să vă lăsați ademeniți de argumentele acestui cetățean. Împrumutul a fost luat în 2010 și de atunci nu a fost achitat în volumul necesar. De vreo 10 ani tot contestă prin judecată, negând că ar trebui să achite mai mult decât 10 mii de lei. Acum suntem la etapa în care, după încasarea silită în posesie, trebuie să urmeze licitația pentru a comercializa bunurile, iar banii să intre în conturile corporației. Cât despre faptul că organizațiile de microfinanțare induc în eroare clienții, pot spune că aceste bănuieli nu se referă la organizația noastră. Noi avem cele mai rentabile rate ale dobânzilor și comisioane fixe, și suntem transparenți.

Violeta Gașițoi, avocată

Cazul este destul de interesant. Din cele relatate de Anatolie Rusu, transpare un fenomen destul de frecvent întâlnit. Este vorba despre acele cazuri în care instituțiile statului, prin implicarea judecătorilor și executorilor judecătorești, prin implicarea anumitor firme de creditare nebancară, încearcă și reușesc să deposedeze cetățenii de proprietate. În cazul domnului Rusu, viteza cu care se fac lucrurile și insistența prin care se organizează licitațiile, înainte de a pune la punct toate litigiile judiciare, ne sugerează că, probabil, ar putea exista deja un cumpărător.

Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței

În 2021, la Agenție au fost înregistrate peste 80 de petiții din partea consumatorilor care se consideră prejudiciați de Organizațiile de Creditare Nebancară (OCN).

În urma acestor adresări, au fost întocmite peste 50 de acte de constatare, în care se invocă prezența unor clauze abuzive în contractele semnate de OCN cu debitorii.