Cum va fi anul 2024 în politica internă și externă, în domeniul  social, în economie și justiție? Prognozele experților

Anul 2024 promite să fie încărcat cu evenimente de importanță națională și internațională. Ziarul de Gardă a discutat cu cinci experți pe domenii-cheie și i-a întrebat cum cred ei că se vor desfășura acestea. Care va fi cea mai interesantă luptă pe plan politic și cine vor fi candidații la alegerile prezidențiale din acest an, de ce are nevoie Putin în campania electorală pentru un nou mandat de președinte, ce fonduri de preaderare la UE va primi R. Moldova și dacă vom avea un Procuror General ales în acest an – sunt doar câteva întrebări la care au răspuns experții Igor Boțan, Angela Grămadă, Viorel Gîrbu, Mariana Iațco și Vadim Vieru.

„În 2024, clasa politică va rămâne polarizată pe criteriul geopolitic”

Analistul politic Igor Boțan, director executiv al Asociației ADEPT, este sigur că în anul 2024 clasa politică va rămâne polarizată pe criteriul geopolitic – cei care vor susține integrarea europeană și opozanții acestora. În acest context, „cea mai interesantă luptă pe plan politic” se va da la alegerile prezidențiale din această toamnă, când se așteaptă organizarea, în aceeași zi, a referendumului republican, care „se așteaptă că va stimula prezența la vot”. 

„Deocamdată, sondajele de opinie arată că vom avea două treimi pentru integrare europeană versus o treime împotrivă. Aceste proporții sunt labile și depind foarte mult de războiul din Ucraina. Dacă Ucraina rezistă sau cel puțin își menține pozițiile, atunci s-ar putea ca proporția celor care pledează pentru integrarea europeană să crească, dacă nu, atunci partidele pro-ruse vor face tot posibilul pentru a inocula reticența față de UE, insistând pe relații echilibrate cu estul și vestul”, explică comentatorul politic. 

În acest an se încheie mandatul de președintă al Maiei Sandu, care și-a anunțat intenția de a lupta pentru șefia Președinției din nou, la toamnă. Niciun alt candidat nu a anunțat că aspiră la acest fotoliu. Totuși, expertul consideră că pe listele electorale se va regăsi un candidat din partea coaliției formate de Platforma DA, Partidul Schimbării (PS) și Partidul Liga Orașelor și Comunelor (LOC), un candidat independent și candidați partinici, majoritatea pro-europeni. Pe de altă parte, „opoziția rezervată față de integrarea europeană caută un candidat comun”, iar socialistul Igor Dodon și-ar dori să fie acela. 

„Totuși, nu știu dacă opoziția reticentă față de integrarea europeană ar putea crește  în mai puțin de un an un lider care să fie mai atractiv decât Igor Dodon. Pur și simplu, e dificil să ne imaginăm, pentru că, de exemplu, Ion Chicu și Ion Ceban se declară pro-europeni”, menționează Igor Boțan.

Întrebat despre reintegrarea țării, analistul susține că „autoritățile înțeleg că cea mai bună soluție pentru problema transnistreană este să fie lăsată deoparte” și că nu există niciun fel de circumstanțe care ar contribui la promovarea unor noi idei în procesul de reunificare a țării. 

„(…) Problema să rămână înghețată până R. Moldova reușește să facă adevărate succese în procesul de integrare europeană, să înceapă negocierile, să pornească motoarele economiei, să aibă ce arăta cetățenilor din stânga Nistrului. Aceștia ar trebui să vadă că îi așteaptă un viitor mult mai bun și prosper în cadrul unei țări reunificate decât într-o provincie uitată de Dumnezeu și de toată lumea”, conchide Igor Boțan.

„Războiul va continua”

Și pe plan extern, anul 2024 va fi unul electoral – urmează alegeri în SUA, Rusia, România, Marea Britanie, Azerbaidjan, Georgia și europarlamentare în UE. Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”, notează: „Vom vedea foarte clar cum politica externă este instrumentalizată în dezbaterea internă pentru a obține victorii în bătălii interne.”

„(…)Nu trebuie să uităm că R. Moldova trece prin procese extrem de complicate: alegeri prezidențiale, război hibrid, accentuarea tot mai mare a disensiunilor dintre diferite regiuni și administrația centrală, inclusiv pe subiecte de discuții false, induse, care alimentează fricile locuitorilor din aceste regiuni”, atenționează experta.

În acest context, Angela Grămadă remarcă faptul că printre cele mai mari provocări pentru R. Moldova vor fi continuarea implementării recomandărilor UE, stabilirea corectă a strategiei de negociere a aderării la UE, explicarea proceselor de negociere și a beneficiilor pe care le pot avea cetățenii noștri în urma aderării. 

„Deși nu este corect, dar succesul acestui parcurs european depinde în mare parte de cum se va răspunde la provocarea majoră: cum comunicăm cu cetățenii despre integrarea europeană, adică despre procese de politică externă, când nevoile lor sunt mai mult materiale și foarte concrete (corupție, locuri de muncă, investiții, prețul la gaze naturale și alte produse de primă necesitate etc.)”, se întreabă Angela Grămadă.

Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova „la pachet”. În februarie curent se împlinesc doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina. În acest an sunt programate alegeri prezidențiale în Rusia, dar nu există semnale că ele  vor îngheța războiul din țara vecină. 

„Rusia nu va renunța la agresiunea militară împotriva Ucrainei. Dacă se va întâmpla acest lucru, se va eroda sistemul de putere din interior și actuala conducere nu va putea explica de ce au fost cheltuite resurse militare, economice și umane în Ucraina. Războiul va continua. (…) Da, există opinii ale experților militari că în prezent, ceea ce se întâmplă în țara vecină se transformă într-un război de uzură, când nicio parte nu înaintează sau cedează. Aici aș avea însă și alte argumente pentru a explica această opinie. În primul rând, partea ucraineană nu acceptă un asemenea scenariu și insistă pe eliberarea tuturor teritoriilor ocupate de Rusia  începând cu anul 2014, adică inclusiv Crimeea. În al doilea rând, trebuie să privim la conținutul campaniei electorale din Rusia. Nu am văzut ca Vladimir Putin sau alți candidați să renunțe la război în această campanie electorală. Dimpotrivă, fiecare dintre candidații reali sau fictivi folosesc această temă. Pentru Putin însă este esențial ca în perioada aceasta, până la alegeri, să prezinte câteva victorii în Ucraina. Altfel, va trebui să mărească și mai mult nivelul de represii interne împotriva celor nemulțumiți de acest război. Deocamdată, războiul este subiect de campanie electorală, nu de evitare”, concluzionează experta în politici externe.

„Pe termen lung, rămânem la fel de săraci și necăjiți”

Cu referire la anul 2024, expertul Viorel Gîrbu subliniază că situația economică va fi mai bună, dar acest lucru nu trebuie să fie înțeles și văzut „în termeni pozitivi”, explicând că la o viziune de ansamblu, „pe termen lung, rămânem la fel de săraci și necăjiți, doar că această schimbare pozitivă va fi posibilă urmare a dezastrului din economie care a fost înregistrat în anii precedenți”.

„Noi batem pasul pe loc, pentru că economia se dezvoltă independent, nu avem politici economice eficiente. Ceea ce face Ministerul Economiei la moment, este să acopere spațiul informațional cu diverse evenimente. (…)Dacă conducerea ministerului va rămâne aceeași, politicile economice se vor axa în continuare pe digitalizare și pe reducerea costurilor de tranzacționare. Ceea ce nu este rău, doar că Ministerul nu vede problemele din economie cum ar fi cursul valutar”, afirmă expertul economic.

Întrebat despre fondurile dedicate asistenţei de preaderare pe care le va obține R. Moldova, expertul s-a arătat rezervat, indicând două aspecte: „banii gratuiți” în contextul stagnării PIB-ului UE și interesele statelor membre care beneficiază de aceștia.

„Uniunea Europeană este tot mai slabă. Lucru despre care nu se vorbește și nu se cunoaște, dar PIB-ul UE stagnează cam din anul 2008. PIB-ul SUA este mai mare cu vreo 60%. Asta înseamnă că sunt mai puține fonduri disponibile pentru toți acești șmecheri precum suntem noi, care sperăm că o să ne dea bani gratuiți. În același timp, deciziile în cadrul UE se iau prin unanimitate. Fondurile UE sunt cam aceleași, doritori să cheltuiască acești bani nu suntem doar noi, sunt și state precum  România, Slovacia, Ungaria, care tot beneficiază de fondurile UE și acum aceste state ar trebui să voteze, să aloce bani statelor precum este R. Moldova. Ucraina are nevoie mult mai mare de fonduri decât noi. Statele respective trebuie să refuze la banii de care și ele au nevoie pentru ca să se împartă cu noi. Farfuria rămâne aceeași, iar numărul doritorilor să mănânce din această farfurie este tot mai mare. Nu se vor compara cu fondurile de care au beneficiat statele baltice, de exemplu. Vreți să împărțiți pielea ursului din pădure? Nu aveți decât”, precizează Viorel Gîrbu. 

Specialistul concluzionează: „Tot ce ține de integrarea europeană este un subiect speculativ. Acesta produce un efect nefast, nu încercăm să rezolvăm problemele economiei, fiindcă mereu mergem pe această dimensiune speculativă «o să ne dea bani gratuiți». Știm că sunt banii de preaderare și atunci de ce ne trebuie economie, industrializare, competiție și dezvoltarea agenților economici autohtoni? Noi de o perioadă lungă alegem politicieni care se ocupă cu speculațiile și crearea de imagini, dar nu să rezolve real problemele din această societate.” 

„Cele mai afectate vor rămâne familiile cu venituri mici”

Mariana Iațco, expertă în politici sociale în cadrul IDIS „Viitorul”, caracterizează anul 2024 prin trena provocărilor sociale din anul precedent. Riscul „tot mai profund” al sărăciei se va simți pe fondul constrângerii bugetare, ceea ce va pune presiuni pe sistemul de protecție socială și va genera inegalități economice și sociale. 

Potrivit expertei, pentru anul acesta sunt prognozate cheltuieli în valoare de 42,7 miliarde de lei, cu 10,3% mai mult decât cheltuielile aprobate pentru anul 2023, pe când ponderea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat în PIB este de 12,5 %. „Astfel, pentru anul 2024 (ca și în cel precedent) cele mai afectate vor rămâne în continuare familiile cu venituri mici. Prin urmare, provocarea rămâne a fi aprofundarea inegalităților economice și sociale”, declară Mariana Iațco.

Referitor la rezultatele Recensământului populației și locuințelor planificat pentru anul 2024, experta atenționează despre tendințele demografice negative „pe fondul declinului natalității și îmbătrânirii accelerate a populației”. 

„Chiar dacă au fost luate măsuri de susținere a natalității, ca de exemplu sporirea indemnizațiilor sociale referitoare la copii (naștere, întreținere), aceasta nu constituie un suport simțitor la depășirea declinului demografic atâta timp cât veniturile mamei (sau ale tatălui) în perioada concediului de maternitate rămân a fi foarte reduse.”

În 2023 au avut loc mai multe intervenții pentru combaterea muncii „la negru”, inclusiv prin reformarea Inspecției Muncii și reglementarea muncii zilierilor, însă pentru anul curent, „acestea ar trebui să fie monitorizate pentru a atinge rezultate notabile și a avea o disciplină a muncii în toate sectoarele economiei”, punctează Mariana Iațco.

„Este nevoie de un procuror eficient, nu doar unul cu un nume sonor ca procuror Cattani”

Avocatul Vadim Vieru, membru Promo-LEX, remarcă că în 2024 sunt trei provocări principale în domeniul justiției din R. Moldova: depășirea blocajului de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), fiind necesară alegerea și numirea judecătorilor în componență deplină, existența riscului ca mai mulți judecători să demisioneze odată cu începerea procesului de vetting la Curțile de Apel și asigurarea condițiilor eficiente de muncă, fiind „esențial să se asigure un nivel adecvat de salarizare și capacități tehnice și logistice necesare pentru judecători, asistenți și grefieri, în special în instanțele de fond”.

În ceea ce privește numirea unui Procuror General în 2024, funcție pentru care au aplicat șase candidați, expertul admite că „există o probabilitate ca un Procuror General să fie ales. Totuși, este important de observat care va fi poziția noului Consiliu Superior al Procurorilor (CSP) față de cererile fostului Procuror General, Alexandr Stoianoglo, în lumina hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în cazul său.”

„Cu doar șase candidați care au depus dosarul, numărul redus sugerează o reticență în aplicarea pentru această funcție. Este posibil să apară un candidat din afara sistemului, dar CSP ar trebui să se concentreze pe persoane calificate din cadrul Procuraturii Republicii Moldova sau care au activat anterior în Procuratură. Este nevoie de un procuror eficient, nu doar unul cu un nume sonor ca «procuror Cattani». Este necesară o echipă bine consolidată și o bună înțelegere a modului de funcționare a Procuraturii”, subliniază Vadim Vieru.

Referitor la abordarea și evoluția reformei justiției în 2024, avocatul spune că aceasta avansează mai lent decât era planificat inițial. „Este un proces complex, iar unele riscuri nu au fost luate în calcul. Totuși, există un optimism prudent cu privire la buna credință a acestor schimbări. Efectele reformei vor începe să se simtă treptat”, concluzionează expertul.

Cele mai importante evenimente ale anului 2024

În 2024 se încheie mandatul de președintă al Maiei Sandu, care a fost aleasă în anul 2020. Astfel, următoarele alegeri prezidențiale în R. Moldova ar urma să aibă loc în toamna anului 2024. Anterior, Maia Sandu a anunțat că va candida la scrutin pentru un nou mandat, dar și că va solicita Parlamentului organizarea, tot la toamnă, a unui referendum privind vectorul extern al țării. 

Și în România sunt programate în acest an alegeri prezidențiale, parlamentare și locale. Este prima dată, după 2004, când cele trei tipuri de alegeri vor avea loc în același an în țara vecină. 

În 2024 ar urma să expire și mandatul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, doar că în Ucraina, din cauza războiului, alegerile sunt interzise. Tot în 2024 se încheie al patrulea mandat consecutiv al președintelui rus, Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin, care stă la conducerea țării de 23 de ani, a depus deja documentele la Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse în vederea candidării pentru încă un mandat. Pe 5 noiembrie 2024, și americanii vor merge la vot pentru a-şi alege al 60-lea președinte al țării. 

Tot în acest an, peste 400 de milioane de alegători din cele 27 de ţări membre ale UE sunt chemaţi să desemneze 720 de europarlamentari la început de iunie, în cadrul unui scrutin transnaţional. 

În 2024 sunt programate și două competiții sportive majore. În perioada 14 iunie – 14 iulie se va desfășura Campionatul European de Fotbal 2024. La competiție, care va fi găzduită de Germania, vor participa 24 de echipe naționale, inclusiv naționala României. O altă veste bună pentru fanii sportului este desfășurarea Jocurilor Olimpice de vară, care vor avea loc în perioada 26 iulie – 11 august 2024. Ediția din acest an este a treizeci și treia la număr și se va desfășura la Paris, Franța. Șapte sportivi și sportive din R. Moldova s-au calificat până în luna ianuarie 2024 la Jocurile Olimpice de la Paris.