Corpul feminin, justiția — masculină – Ziarul de Gardă
  • Corpul feminin, justiția — masculină

    Corpul feminin, justiția — masculină
    03 decembrie 2019 | 08:10

    Dacă o femeie a fost hărțuită sexual, atunci ea ajunge a fi considerată vinovată. Dacă a fost bătută sau violată – ea a provocat agresorul. Dacă divorțează, înseamnă că ea nu a putut păstra familia. Dacă și-a refăcut viața după divorț – e o curvă. Dacă a ajuns într-o funcție înaltă – tot e curvă. Dacă apără o victimă a violenței în familie, de rând cu aceasta, este și ea o curvă.

    ZdG a discutat cu mai multe femei care, fie lucrează în sistemul judiciar, fie s-au intersectat cu acest sistem din R. Moldova, despre felul în care sunt văzute și analizate corpul și comportamentul lor, dar și despre cum sunt perpetuate stereotipurile existente în R. Moldova cu privire la femei.

    Tatiana Chebac

    Profilul victimei acceptabile

    Tatiana Chebac este avocată și militantă pentru drepturile femeilor. Ea afirmă că, în R. Moldova, situația femeilor care ajung în justiție, mai ales în cazul infracțiunilor ce țin de sexualitate, este groaznică. „Se discută totul – lungimea unghiilor, machiajul, dacă are sau nu tatuaje, dar și numărul partenerilor sexuali. În proces, toți se dau cu părerea despre moravurile ei – dacă a avut mai mulți parteneri, dacă a fost sau nu virgină în momentul în care a fost violată. Dacă nu, atunci e curvă și singură s-a cerut”, spune Chebac.

    Tatiana afirmă că, de obicei, avocații recomandă clientelor victime să-și taie unghiile, să-și ascundă tatuajele, să-și strângă părul, pentru că judecătorii atrag atenția la aceste aspecte. „La noi, se crede că femeia cu moravuri bune stă cuminte, se uită în podea, nu are unghii, e nemachiată și e virgină. O astfel de victimă ar fi acceptată. Dar o femeie care are o viață sexuală activă ori are unghii lungi, gene, sau face orice vrea cu corpul ei, se clasifică ca fiind „ușuratică”, respectiv, ea nu poate fi violată, fiind vorba de un act sexual consimțit”, susține Chebac.

    Arina Țurcan

    Arina Țurcan activează la Centrul de Drept al Femeilor, apără de ani buni victimele violenței sexuale și ale violenței în familie și a observat de asemenea că în instanță se încearcă a portretiza victimele violenței domestice și sexuale drept lipsite de principii morale, pentru a justifica abuzul asupra lor.

    Publicitate

    Diana (nume schimbat, n.r.) este din Călărași. Acum doi ani, a trecut printr-un proces judiciar de divorț, care a marcat-o pe mult timp. Soțul de care divorța era polițist, iar avocatul acestuia și judecătorul se cunoșteau cu el. Motivul divorțului era violența în familie – soțul Dianei era agresiv, pentru că ea, după nașterea copilului, ieșise la muncă. „Considera că nu mă îmbrac „corect”, că port haine prea decoltate, prea deschise la culoare, că aș fi prea binedispusă cu clienții”, spune Diana, care lucra într-un magazin.

    Totuși, culmea a fost să audă, în ședință, întrebările judecătorului și ale avocatului. „Judecătorul m-a întrebat dacă e adevărat că aș purta haine decoltate, dacă m-am întrebat ce aș putea face ca să păstrez familia în interesul copilului. Mă simțeam de parcă aș fi vinovată. Deși spuneam că soțul ridică deseori vocea și m-a lovit de câteva ori, iar asta dăunează copilului, judecătorul nu lua asta în considerare. Același ton acuzator îl menținea și avocatul soțului, care povestea detalii ce voiau să convingă că aș fi o femeie rea și că nu aș putea rămâne cu copilul după divorț. Avocatul menționa că soțul, dacă era violent, e pentru că eu l-aș fi provocat. Eram privită ca un obiect, ca o persoană incapabilă să-și decidă soarta, ca o persoană judecată pentru felul în care se îmbracă, sau mai rău – după cum spune soțul că mă comport”, povestește Diana.

    Ea spune că, în final, a obținut dreptul de a rămâne cu fiica sa, dar acele ședințe de judecată au făcut-o să se simtă de parcă era inferioară – „parcă nu eram o persoană cu studii, cu demnitate, ci un om fără capacități mintale”.

    Psihologa Angela Nicolaou consideră că incapacitatea sistemului judiciar de a apăra victimele violenței are serioase consecințe psihologice. „Bărbații, în general, având toate pârghiile, bat în ce e mai dureros – în sexualitatea femeii. Iar dacă ele apelează în instanță, dar nu li se face dreptate, e și mai rău, pentru că astfel li se formează convingerea de neajutorare. Dacă justiția nu te apără, e foarte dramatic”, subliniază Nicolaou.

    „Eu nu le spun bărbaților ce bine le stau pantalonii”

    De cealaltă parte, și femeile care activează în justiție nu sunt apărate de apropouri legate de corpul sau capacitățile lor. Tatiana Chebac spune că în instanță se încearcă discreditarea avocatelor prin complimente care nu-și au locul în acel context, glume sau comentarii. Odată, un polițist a întrebat-o dacă nu are menstruație, pentru că jurista i s-a părut acestuia impulsivă.

    „Nu am o problemă cu complimentele, dar un proces de judecată nu e locul potrivit ca cineva să aprecieze felul în care arăt. Eu nu le spun bărbaților ce bine le stau pantalonii. În dosarele pe custodia publică, de obicei, oponenții sunt bărbați și ei își permit tot felul de glume, ca să te dezbată din ritm. Când nu ai argumente plauzibile, încerci să te „impui” prin glume, râs sau familiarisme – cum ar fi atinsul pe spate. Nu mai zic de femeile care poartă rochii și tocuri și care ajung să fie invitate prea insistent de către procurori la cafea”, susține Chebac.

    Victoria Sanduța

    Victoria Sanduța este magistrată și președintă a Asociației „Vocea Justiției”. Nici pe ea nu au ocolit-o complimente neadecvate: „Un avocat și-a permis să spună că nu se va putea concentra la proces și-l va pierde, pentru că judecătoarea este prea frumoasă. L-am atenționat că încalcă ordinea. Eu am considerat că în acel context, avocatul a depășit bunul simț. I-am făcut observație, și comportamentul lui nu s-a repetat. Dar, altfel, am fost pricepută ca o persoană care nu poate accepta un compliment”.

    Publicitate

    Avocata Arina Țurcan mai spune că avocatele încă sunt privite de sus de către unii colegi bărbați, în special când aceștia sunt oponenți. „În general, femeile care lucrează în justiție se pot apăra, dar mai avem stereotipuri și prejudecăți de gen, înrădăcinate în profesiile care au fost masculinizate. Aceste stereotipuri încurajează autoritatea agresivă din partea bărbaților. Uneori, de la bun început, partea opusă vine cu o poziție autoritară, ca să te concentrezi pe soluționarea conflictului și să fii mai puțin atentă la procesul de justiție ”, adaugă Țurcan. 

    Președinta Asociației Gender-Centru, Valentina Bodrug-Lungu, consideră că atunci când vorbim despre egalitatea de gen, la noi nu se înțelege că pe lângă drepturi, aceasta înseamnă și oportunități egale.

    „Femeilor le este mai greu să se manifeste și pe piața muncii, și să-și păstreze familia, și să se dezvolte. În domeniile masculinizate, femeile trebuie să depună efort dublu ca să arate că sunt la fel de bune. E necesar să creăm un mediu prietenos și femeilor în structurile care erau văzute până acum preponderent masculine”, conchide experta.

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    LIVE TEXT/ A 84-a zi de război în Ucraina. Rușii continuă atacul asupra regiunilor Sumî și Cernihiv. Zece oameni au murit miercuri în regiunea Donețk: șapte au fost răniți

    Sute de luptători ucraineni care au rezistat săptămâni întregi la oțelăria Azovstal din Mariupol s-au predat și au fost transferați pe teritoriile controlate de ruși. Ministrul ucrainean al apărării declara că…
    LIVE TEXT/ A 84-a zi de război în Ucraina. Rușii continuă atacul asupra regiunilor Sumî și Cernihiv. Zece oameni au murit miercuri în regiunea Donețk: șapte au fost răniți

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler