27 ianuarie- Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului
În fiecare an pe 27 ianuarie se marchează Ziua Internaţională de comemorare a Victimelor Holocaustului. În 2021 se împlinesc 76 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz şi, totodată, de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
În fiecare an, cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului sunt organizate o serie de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume.
Între evenimentele organizate cu acest prilej în 2021, la 27 ianuarie, are loc ceremonia memorială pentru Holocaust a Naţiunilor Unite. Evenimentul va fi transmis online pe UN Web TV. Ceremonia memorială a Holocaustului este organizată în comun de către Departamentul pentru Comunicaţii Globale al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi UNESCO, în cooperare cu Alianţa Internaţională pentru Rememorarea Holocaustului.
În urma ceremoniei, experţi de frunte în domeniul cercetării şi educaţiei Holocaustului şi voci proeminente împotriva antisemitismului vor discuta despre pericolele negării şi denaturării Holocaustului, în timpul unei mese rotunde online.
Mai multe evenimente dedicate comemorării victimelor Holocaustului vor avea în aceste zile la Chișinău, dar și în alte localități ale țării.
Programul include proiecții de filme documentare, dezbateri, mese rotunde expoziții de fotografii și cărți, concursuri, conferințe dar și forumuri pentru elevi. Programul complet al evenimentelor poate fi văzut pe site-ul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
Program – Saptamana Memoriei 2021 Final 1 by Diana Severin on Scribd
Cu un mesaj de comemorare a venit și premierul intermar al R. Moldova, Aureliu Ciocoi.
„Ziua de 27 ianuarie este una cu o încărcătură aparte – Ziua în care aducem omagiu milioanelor de victime ale Holocaustului – teribila crimă generată și realizată cu atâta cruzime de naziști în cel de-al Doilea Război Mondial.
Guvernul își asumă deplin angajamentul de a purta mereu vie memoria victimelor acestui măcel abominabil. Pornim de la înţelegerea că o societate matură trebuie să își asume lecţiile istoriei, a episoadelor întunecate ale trecutului pentru a putea construi un viitor în care asemenea tragedii să nu se mai întâmple niciodată. Astfel, cultivarea memoriei Holocaustului ca alegere conștientă de a nu da uitării aceste orori, este o datorie față de victime și o obligație față de generațiile viitoare.
Începând cu anul 2015, în contextul acestei zile, în toată țara se organizează „Săptămâna Memoriei”, care include o serie de activități, cum ar fi mese rotunde, conferințe internaționale, lecții tematice în instituțiile de învățământ, depuneri de flori la monumentele victimelor Holocaustului, difuzarea filmelor tematice, expoziții comemorative. Însă, consider corect ca evenimente și acțiuni de acest gen să nu se limiteze doar la spațiul temporar de „Săptămână a Memoriei”, ci să devină o tradiție permanentă nu doar în curriculele de studii ale elevilor și studenților.
La finele anului trecut, Guvernul Republicii Moldova a adoptat cel de-al doilea Plan de acțiuni pentru anii 2021-2024 privind promovarea memoriei Holocaustului și a culturii toleranței în vederea combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță. Documentul reprezintă o continuare logică firească a primului Plan de acțiuni implementat în perioada 2017-2019.
Scopul primordial al acțiunilor noastre în următorii ani va fi, pe lângă acțiunile de comemorare, informare și sensibilizare a publicului larg, să abordăm și cauzele profunde ale fenomenelor sociale, care au derivat finalmente în tragedia Holocaustului: regimurile autoritare şi totalitare, antisemitismul, xenofobia și discursul de ură.
În acest context, educația continuă și formarea tinerelor generații în spiritul valorilor universale ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, stimulând dialogul intercultural, constituie principalele instrumente prin care vom putea păstra memoria victimelor tragediei și să construim o societate deschisă, tolerantă și pașnică, în care fiecare persoană să se dezvolte și prospere indiferent de apartenența etnică, rasială sau religioasă.
Mă închin cu pioșenie în fața milioanelor de victime ale Holocaustului„.
Tragedia Holocaustului a atins și R. Moldova. În 1940, Uniunea Sovietică a anexat Basarabia, în acel moment parte a României, iar pe 2 august a fost proclamată RSS Moldovenească, în componența căreia a intrat partea vestică a RASS Moldovenești și cea mai mare parte a Moldovei dintre Prut și Nistru. Pe noul teritoriu creat locuiau circa 300.000 de evrei.
Soarta evreilor din Basarabia în timpul Holocaustului a fost una tragică. Odată cu începutul celui de-al Doilea Război Mondial, în fiecare sat a avut loc masacrarea evreilor. Omorârea acestora era însoțită de o cruzime sadică. De exemplu, în Rezina, aproximativ 1000 de femei și copii au fost arşi de vii în cuptoare de calcar, oamenii au fost îngropați fiind încă în viață sau spânzurați pe cârlige de fier.
Deja în iulie 1941, au început să se formeze ghetourile. Primii 25.000 de evrei sunt expulzați pe teritoriul ocupat de germanii din Ucraina, în timpul ocupației de la Chișinău, naziștii ucid cel puțin 10.000 de evrei. Până în august 1941, în Basarabia s+au format deja 7 ghetouri mari și tabere de concentrare evreiești, unde erau aproximativ 65.000 de evrei. În septembrie 1941 începe deportarea evreilor în Transnistria. Până în decembrie 1941, aproape toată populația evreiască a ghetoului a fost deportată, condițiile de deportare fiind teribile. Mii de oameni au murit pe drum. Câteva sute de evrei rămaşi în ghetoul Chișinăului și în alte teritorii au fost expulzați la începutul anului 1942.
Câteva zeci de familii au reușit să supraveţuiască cu ajutorul rudelor și prietenilor din România, însă astfel de cazuri sunt rare, spun reprezentanții Institutului Național al Femeilor din Moldova „Egalitate”. Spre deosebire de România, Transnistria și chiar Bucovina, până la sfârșitul anului 1941 – începutul anului 1942 aproape întreaga populație evreiască din Basarabia a fost fie distrusă, fie deportată în Transnistria.
În iunie 2016, Misiunea OSCE în Moldova a ajutat reprezentanții autorităților moldovenești și ai societății civile să participe la reuniunile plenare ale Alianței Internaționale pentru a comemora Holocaustul (IHAC) de la Geneva, Elveția.
În 2007, a fost adoptată Rezoluția 61/255 a Adunării Generale a ONU, care a cerut tuturor țărilor să respingă orice tentativă de negare a existenţei Holocaustului și să onoreze memoria persoanelor ucise în mâinile naziștilor. De atunci, Organizația Națiunilor Unite, cu sprijinul UNESCO, al Parlamentului European și al organizațiilor interguvernamentale regionale, încurajează evenimente speciale, cum ar fi vizionarea de documentare sau pregătirea materialelor de informare, pentru a crește gradul de conștientizare a oamenilor cu privire la cât de periculoasă este politica de genocid.
