(foto) Cum arată casa în care locuiește Iurie Leancă, noul vicepreședinte al Parlamentului

Iurie Leancă, noul vicepreședinte al Parlamentului şi-a început cariera publică în 1989, activând în cadrul Ambasadei Uniunii Sovietice din Bucureşti, iar ulterior la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE).

În perioada 2001 — 2005 şi apoi 2007 — 2009 a fost vicepreşedinte al Companiei petroliere Ascom Group, a miliardarului Anatol Stati. Din 2005 până în 2007, a fost consilier superior al Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţi naţionale.

A devenit membru al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) şi respectiv, a făcut primii paşi în politică în 2009, fiind prezentat public pe 28 ianuarie, în cadrul unei conferinţe de presă. În acelaşi an, pentru o scurtă perioadă de timp, a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, după care şi-a depus mandatul în favoarea funcţiei de ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Din aprilie 2013 până în februarie 2015, a fost şef al Guvernului. După ce nu a reuşit să obţină voturile necesare pentru un nou mandat şi după neînţelegeri cu Vlad Filat, s-a retras din PLDM, iar la scurt timp a fondat Partidul Popular European din Moldova (PPEM), al cărui preşedinte a fost ales.

Imobilul din Ialoveni primit de la socru

În 2009, când se lansa în politică, cel puţin conform declaraţiilor sale cu privire la venituri şi proprietate depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC) în campania electorală din aprilie 2009, Leancă declara că, în 2007 — 2008, fiind vicepreşedinte al Companiei Ascom, a avut venituri de 78,6 mii de euro şi 320,9 mii de lei din salariu. Acesta mai indica un lot de pământ la Ialoveni, un Audi 6 din 2001 şi un VAZ 06 din 1989. Atunci, Leancă deţinea depozite bancare în sumă de 53 mii de euro, iar din dobândă a obţinut 15 mii de lei şi 2600 de euro.

Averea candidatului Leancă a sporit în ultimii ani, deşi salariul său a fost unul vizibil mai mic decât cel din perioada Ascom. Astfel, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2015, ex-premierul a declarat un venit din salariu de 180 mii de lei şi alţi 120 de mii din activitate ştiinţifică. Anul trecut, Leancă deţinea în conturi bancare puţin peste 90 mii de euro (aproximativ 2 milioane de lei), aproape dublu faţă de perioada când se lansa în politică. Leancă declară acelaşi teren din Ialoveni, VAZ-ul din 1989, dar şi două case. Una de 223 m.p., tot în Ialoveni, pe care a obţinut-o prin contract de donaţie în 2012 şi alta, tot la acea adresă (construcţie accesorie), de 51 m.p., primită, la fel, prin contract de donaţie.

Iurie Leancă a primit casa care are o valoare cadastrală de aproape 700 mii de lei, dar un preț de piață de câteva ori mai mare, în noiembrie 2012, pe când era ministrul al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Cel care i-a donat-o a fost socrul său, Nicolae Prigorschi, care avea atunci 77 de ani.

Proaspătul vicepreședinte de Parlament ocuia însă în acel imobil, unul modern, cu două niveluri, încă din anul 2005, fără a-l declara.

În casă ne-am mutat în 2005 şi nu în 2008, iar lotul a fost cumpărat de socrul meu încă de prin 1995. De atunci a început construcţia. Dânsul a vândut apartamentul în 1998 — 1999 ca să poată construi şi s-a mutat la noi cu traiul. Din 2001, când am plecat la ASCOM, am avut un salariu bun ca să pot plăti pentru finisarea casei. În 2004, am vândut şi apartamentul meu, ca să putem finaliza construcţia. Din 2005, atunci când am plecat la Haga, m-am mutat în casa respectivă. Doar că atunci, fiind ocupat de plecare, n-am atras atenţia la faptul că era casa scrisă pe numele socrului. În 2012, dânsul a făcut această donaţie pe numele meu şi al soţiei, astfel că am devenit succesori legali. Vreau să menţionez că alte proprietăţi şi imobile nu avem în R. Moldova”, a precizat Leancă, într-un răspuns acordat ZdG anterior, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, la care Leancă a candidat.

Site-ul avere.md, creat de Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT) care monitorizează averea funcţionarilor publici, constată că declaraţiile depuse de Iurie Leancă în 2009 — 2011 conţin informaţii incomplete despre proprietăţile acumulate până la data declarării, fapt ce contravenea legislaţiei în vigoare. Legislaţia la acel moment era una confuză şi conţinea inadvertenţe care au generat practici neuniforme de declarare selectivă a proprietăţilor. Totodată, „contrar legislaţiei, Iurie Leancă a omis să includă în declaraţia pentru 2009 venitul obţinut în urma unei eventuale vânzări a automobilului Audi 6, pe care îl deţinea la început de 2009, conform declaraţiei depuse la CEC pentru 2007 – 2008. De asemenea, demnitarul nu a trecut în declaraţiile sale pentru 2009 automobilul Mercedes E 220 CDI, contrar prevederilor legale de a declara toate bunurile procurate în anul de raportare. De asemenea, în nici una dintre declaraţiile sale din 2009 şi până în prezent, Iurie Leancă nu a indicat valoarea automobilului marca VAZ-21063”, precizează autorii site-ului.

avere-iurie-leanca-avere-md

Iurie Leancă nu a indicat în ultimele sale declaraţii de avere niciun automobil. Candidatul la funcţia de preşedinte afirmă că şi-a procurat un automobil în 2016, pe care-l va indica în declaraţiile ulterioare. „Maşină mi-am cumpărat abia în acest an. Este în leasing, plătesc lunar. Este vorba de o Skoda Octavia, pe care o voi declara oficial anul viitor”, preciza Leancă, în urmă cu un an, pentru ZdG.

„Ce ţine de numele lui Karamalak. Aud prima dată de aşa ceva”

În perioada în care Iurie Leancă a fost ministru de Externe, instituţia pe care a condus-o a fost acuzată de faptul că ar fi fost implicată în scandalul cu numere diplomatice de la Ambasada R. Moldova în Federaţia Rusă, după ce deschide.md scria că mai multe personaje dubioase, printre care Ilan Şor, soţia şi copiii săi, dar şi „hoţul în lege”, Grigore Karamalak, ar fi fost surprinşi la volanul unor automobile cu numere diplomatice. Atunci, deşi CN A iniţiase o anchetă, aceasta nu a avut o finalitate. Tot în acea perioadă, au apărut informaţii despre faptul că Leancă şi-ar fi promovat mai multe rude în funcţii diplomatice. Astăzi, cel puţin două rude de-ale lui Leancă activează în cadrul MAEIE, fiind promovate inclusiv în perioada în care el a condus instituţia.

„Este fals că ar fi beneficiat oricine voia (de numere diplomatice, n.r.). Este adevărat că exista o anumită lipsă de disciplină şi de ordine, dar nu a beneficiat nimeni cât am fost ministru de Externe. Din contra, ca urmare a unor investigaţii, care au stabilit că sunt unii beneficiari ce nu au dreptul la aşa numere, am dispus o verificare riguroasă şi am făcut ordine. Mă bucur că cel puţin când am fost ministru de Externe şi prim-ministru încălcări de acest gen nu au mai existat. Ce ţine de numele lui Karamalak. Aud prima dată de aşa ceva. Îmi aduc aminte că, în acea perioadă, ambasada noastră de la Moscova a cerut Ministerului de Interne al Federaţiei Ruse să ne dea lista pe toţi anii cu maşinile ce au avut asemenea numere. Din păcate, nu ne puneau la dispoziţie toată informaţia, dar oricum au depus toate eforturile şi ne informau periodic ce numere au fost date cu mult timp înainte. A fost trimisă şi o Misiune de la CNA la Moscova, ca să verifice această informaţie. Deci, a fost interesul nostru să facem acolo ordine”, zice Leancă.

„Nu este o chestie de nepotism sau cumătrism”

„Atât Alexandru Prigorschi cât şi Corina Prigorschi erau angajaţi la Minister înainte de a veni eu la acesta instituţie. Vreau să zic că, pentru a nu exista anumite încălcări, i-am cerut Corinei Prigorschi să treacă repetat concursul de admitere. Astfel, vreau să accentuez că una din realizările pe care le-am avut la Externe este şi faptul că nimeni nu a fost angajat în afara concursului. Am avut o comisie absolut independentă şi dacă cineva vrea să mă acuze este un lucru greşit. Deci, sub nici o formă nu a fost o încălcare din partea mea. Alexandru Prigorschi a devenit apoi ambasador şi pot confirma că este un om cu studii şi are toate calităţile să ajungă acolo unde a ajuns. Nu este o chestie de nepotism sau cumătrism, din contra, am combătut aceste elemente şi mă mândresc cu ceea ce am reuşit să fac”, zice Leancă.

În perioada în care Iurie Leancă a deţinut funcţia de premier în R. Moldova a avut loc aşa zisul „furt al miliardului”, după ce, în noiembrie 2014, din trei bănci aflate astăzi în proces de lichidare a dispărut aproape 1 miliard de USD. Atunci, cabinetul de miniştri condus de Leancă a adoptat şi semnat o hotărâre secretizată prin care băncilor din care se sustrăgeau sume impunătoare de bani să le fie acordat un credit în valoare de 9,5 miliarde de lei din rezerva statului.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Le Justicier

    Iurie Leancă, despre funcția de vicespeaker: „Avem o agendă ambițioasă”.
    Cât de ambițioasă poate fi agenda lui Iurie Leanca, s-a văzut l-a “punerea
    în practică a miliardului”, ce să mai vorbim! Vai de capul nostru de țărani
    blestemați de bunul Dumnezeu!

  2. ivancelgroaznic

    Leanka e vulpoi batrin, ca averi o sa deklare ce vrea el, shi nu ce este de drept. Aku se da bine cu Plahotnuk, se are bine shi cu Dodon, ca sa mai poata cishtiga ceva din pozitsia asta la putere. Ce bine ar sta la el in vizor de DNA, tare bine ar shade.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *