Bătălia patriarhiilor continuă
Moscova a reușit din nou să câștige timp și să-i păstreze sub controlul său „canonic” pe credincioșii ortodocși din Ucraina
Declararea independenței depline a Bisericii Ortodoxe din Ucraina, care trebuia să se producă pe 31 mai, a fost amânată cel puțin până în iulie. O altă „separare” în lupta pentru independență Bisericii Ortodoxe din Ucraina este celebrarea în luna iulie a 1030 de ani de la Creștinarea Rusiei Kievene. Despre aceasta a declarat la Kiev pe 31 mai „nerecunoscutul” (deocamdată) Patriarh al Kievului și la Întregii Ucraine Filaret (Denisenko), fostul exarh al Patriarhiei Moscovei în Ucraina. Iar regulile jocului din geopolitica ortodoxă sunt de așa natură, încât orice tergiversare și amânare este în interesul Moscovei.
Novaya gazeta a scris deja despre această problemă și despre motivele de agravare a acesteia după întâlnirea din aprilie a lui Piotr Poroșenko cu Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului. Din motive binecunoscute, Ucraina s-a îndepărtat destul de tare în ultimii patru ani de controlul rusesc. Cu atât mai valoroasă în ochii Moscovei este păstrarea în subordinea Patriarhiei Moscovei a 12 mii de parohii ortodoxe ucrainene.
Cu toate acestea, aproximativ 6 mii de parohii ucrainene sunt „în afara câmpului canonic” rusesc și aparțin Patriarhiei Kievului, sau bisericii autocefale. Anume acestora intenționează să le ofere „autocefalie canonică” Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, care este primatul bisericilor ortodoxe locale. Această patriarhie, care este reprezentată în special de parohii din SUA și din alte țări din Vest, are o reputație proamericană și intervenția sa în problema bisericească ucraineană poate provoca ieșirea definitivă a Bisericii Ortodoxe din Ucraina din orbita geopolitică a Moscovei. Astfel că problema autonomiei Bisericii Ortodoxe din Ucraina este pentru BOR într-un anumit sens o chestiune de viață și de moarte.
În luna mai, ambele părți aflate în conflict, Patriarhia Constantinopolului și Patriarhia Moscovei și-au trimis emisarii săi în bisericile locale pentru a le convinge sau a le descuraja de a recunoaște viitoarea Biserică Ortodoxă Autocefală din Ucraina. Este cunoscut faptul că la negocierile cu Arhiepiscopia Atenei şi a întregii Elade, Patriarhia Constantinopolului a dat de înțeles că va proclama independența Bisericii Ortodoxe din Ucraina indiferent de situație.
La rândul său, șeful Departamentului pentru relații externe bisericești al Patriarhiei Moscovei, mitropolitul Ilarion (Alfeev) a mers la Alexandria, Ierusalim, Patriarhiile Antiohiei, precum și Arhiepiscopia din Cipru, unde a discutat despre implicarea Rusiei în depășirea problemelor financiare a acestor biserici. Concomitent, Rusia a redus prețul la gaze pentru Turcia și a făcut aceasta antedatat, așa că Rusia acum va plăti nu tocmai celei mai săraci țări din Asia 1 miliard de dolari. Analiştii vieţii bisericeşti asociază acest lucru cu o încercare de a pune presiune asupra Patriarhiei Constantinopolului, care se află în Istanbul, prin autoritățile turcești. Această schemă a funcționat în 2008, când Patriarhul Bartolomeu veniseră la Kiev pentru a proclama independența Bisericii Ortodoxe din Ucraina, dar a fost sunat de la Ministerul de Externe al Turciei. Mitropolitul Ilarion nu încetează să avertizeze că, în cazul pronunțării autonomiei Bisericii Ortodoxe din Ucraina se va produce o nouă mare schismă a lumii ortodoxe: va apărea „Ortodoxia Mondială 1”, în frunte cu Patriarhia „liberală” a Constantinopolului și „Ortodoxia Mondială 2”, în frunte cu „conservatoarea” Patriarhie a Moscovei.
De partea ultimei trec deja șefii unor biserici locale. De exemplu, Patriarhul Irineu al Serbiei a făcut pe neașteptate o declarație la Moscova pe 23 mai: „Biserica Ucraineană mucenică este profanată de blasfemia schismaticilor, violență și vărsare de sânge. Biserica Sârbă sprijină unitatea și integritatea Bisericii Ortodoxe Ruse și condamnă ferm acțiunile ecumeniștilor și schismaticilor, care sfâșie cămașa lui Hristos de la Creștinarea Kievului, vânzându-și poporul vrăjmașilor credinței”. Iar Patriarhul Bisericii Ortodoxe a Ținuturilor Cehiei și Slovaciei mitropolitul Rostislav a declarat pe 31 mai despre inadmisibilitatea implicării politicului în probleme bisericești și a sugerat că autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina va intensifica confruntarea social-politică din Ucraina. Pe de altă parte, în timpul întâlnirii de pe 29 mai cu speakerul Parlamentului Ucrainean Andrei Parubia, Patriarhul Ierusalimului Teofil al III-lea a recunoscut dreptul Ucrainei „la independența națională a bisericii locale”.
Sateliți evidenți ai Constantinopolului (și Ucrainei) sunt, de asemenea, Patriarhia Română, Arhiepiscopia Ciprului și Biserica Ortodoxă Albaneză. Biserica Georgiană, probabil, ar fi putut sprijini BOR, dar situația din Abhazia și Osetia de Sud, unde apar semi-parohii ale Patriarhiei Moscovei, nu permite acest lucru.
În general, ne așteaptă un „turneu” ortodox interesant, cu un final imprevizibil deocamdată. Iar un total provizoriu poate fi făcut deja în baza a două cifre care vorbesc de la sine. Campania de colectare a semnăturilor împotriva toaletelor în biserici a acumulat 700 000 de semnături. Iar campania de colectare a semnăturilor împotriva autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina a acumulat doar 60 000.
Alexandr Soldatov special pentru Novaya gazeta Foto: REUTERS/Gleb Garanich
