Statul nu mai vrea să îi plătească cu libertate pe deținuți? Ce spun experții despre decizia Guvernului de a supenda mecanismul compensatoriu

Statul nu mai vrea să îi plătească cu libertate pe deținuți? Ce spun experții despre decizia Guvernului de a supenda mecanismul compensatoriu
55 vizualizări
14 februarie 2020 | 10:13

De la 1 ianuarie 2019, atunci când a intrat în vigoare mecanismul de reducere a pedepsei condamnaților deținuți în condiții precare, peste 5 mii de persoane au depus plângeri prin care au solicitat reducerea pedepsei, iar instanțele de judecată au admis deja circa 1 500 de cereri în acest sens. După această avalanșă de plângeri, autoritățile declară situație de urgență, care pune în pericol securitatea statului. În timp ce ministrul Justiției accentuează faptul că prin acest mecanism sunt puse în libertate „persoane care reprezintă un adevărat pericol”, juriștii declară că acest mecanism nu poate fi abrogat atât timp cât R. Moldova nu poate pune la dispoziție condiții bune de detenție, iar Avocatul Poporului solicită Parlamentului să nu susțină inițiativa Guvernului de a suspenda mecanismul.

Fadei Nagacevschi

„Suspendarea aplicării reducerii pedepsei condamnaților deținuți în condiții precare de detenție este o urgență în R. Moldova în condițiile în care sunt deținute în jur de 6 700 de persoane, dintre care peste 5 mii au depus cereri de reducere a pedepselor în condițiile instrumentului compensatoriu. De pe urma acestui instrument au beneficiat deja peste o mie de persoane și ies la libertate persoane care reprezintă un adevărat pericol pentru securitatea statului. La prima etapă, propunem un moratoriu până în septembrie, timp în care vom evalua lucrurile și impactul acestei norme și să determinăm ce facem cu acest instrument, îl ajustăm, îl păstrăm sau renunțăm la el, pentru că securitatea statului e importantă”, a declarat ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, la ședința de Guvern în cadrul căreia a fost aprobată suspendarea mecanismului până în septembrie 2020.

Motivele invocate pentru suspendarea mecanismului

Potrivit ministrul Justiției, suspendarea mecanismului compensatoriu este necesară în circumstanțele în care ies la libertate „criminali” care pun în pericol securitatea statului. Pe lângă acest aspect, în nota informativă la proiect, autorul subliniază și alte deficiențe legislative, care ar fi generat o practică neuniformă de aplicare a acestuia.

„Cu titlu de exemplu s-a constatat că reducerea nemotivată a termenelor de pedeapsă, în lipsa unor mecanisme reale de aplicare a cuantumului procentual. Totodată, unii judecători, deşi calculează corect termenul, ce urmează a fi redus, comit erori grave la pronunţarea hotărârii, aplicând reducerea dublă a termenului de arest preventiv din pedeapsa stabilită, ignorând faptul că la pronunţarea sentinţei de condamnare această perioadă de detenţie deja a fost inclusă în termenul de pedeapsă”, invocă Ministerul Justiției.

Avocatul Poporului condamnă decizia Guvernului

Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, își exprimă îngrijorarea în legătură cu decizia Guvernului de a suspenda mecanismul compensatoriu și califică această acțiune ca un „regres în asigurarea respectării drepturilor omului”.

Ombudsmanul consideră că această decizie va avea un impact puternic negativ asupra drepturilor omului: persoanele aflate în detenție vor fi nevoite să suporte condițiile degradante și inumane pe perioade îndelungate din cauză că statul nu este capabil să le asigure condiții adecvate în locurile privative de libertate. 

Avocatul Poporului amintește de faptul că dreptul de a nu fi supus la tortură, tratamente inumane şi degradante este un drept intangibil, nefiind permis a i se aduce limitări nici măcar în circumstanţe care pot pune în pericol suveranitatea naţională, aspect care îl diferenţiază de majoritatea drepturilor protejate de Convenţie.

Șeful Direcției prevenirea torturii a Avocatului Poporului, Alexandru Zubco, a declarat pentru Ziarul de Gardă că Guvernul a propus suspendarea mecanismului înainte de a consulta această inițiativă.

Alexandru Zubco privește critic și discursul ministrului Nagacevschi care, în opinia sa, vine să dezinformeze societatea.

Alexandru Zubco

„Anumite expuneri ale ministrului Justiției, precum că aceste persoane sunt criminali, recidiviști și violatori, confirmă incompetența sistemului de a executa pedepsele penale în resocializarea sau reeducarea lor. Un asemenea demnitar al justiției nu este în drept să comunice așa ceva. Ne-a îngrijorat lansarea unei probleme inventate, care are drept scop să dezorienteze societatea. Prin expunerile din public, Guvernul deraiază de la responsabilitatea sa de bază, cea de a identifica și propune soluții, nu de a lansa provocări în societate”, precizează Zubco.

„Modul de implementare a compromis mecanismul”

Anatolie Munteanu, fost viceministru și secretar de stat la Ministerul Justiției, unul dintre autorii mecanismului și cel care a în 2016 a prezentat proiectul în fața deputaților, susține că era de așteptat o avalanșă a plângerilor pe condițiile de detenție.

Anatolie Munteanu

„Nu am luat cunoștință cu nota de argumentare, dar ce am aflat din presă, este o temeră că la mecanism apelează majoritatea deținuților. Era și de aștept, pentru că așa sunt condițiile din penitenciarele noastre. Dacă erau condiții bune, nu era nevoie de acest mecanism. E un lanț logic. După mine, modul de implementare a compromis mecanismul. Instanțele de judecată oricând au temeiul de a respinge cererea dacă nu se confirmă faptul. Nimeni nu spune că dacă 5 mii de deținuți s-au adresat, 5 mii de cereri vor fi acceptate. Dacă toată lumea vorbește că condițiile de detenție în Penitenciarul 13 sunt inumane, nu mai putem pune în discuție că el este infractor, politician sau că a furat”, a menționat Anatolie Munteanu pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit fostului viceministru, abordarea trebuie să fie una sistemică, iar în timp ce autoritățile stabilesc ce nu funcționează și cum pot înlătura piedicile, mecanismul trebuie să continue să funcționeze.

În timp ce Anatolie Munteanu și Alexandru Zubco sugerează că suspendarea nu este binevenită, Agentul Guvernamental, Oleg Rotari, susține că Ministerul Justiției trebuie să ia o pauză pentru a revedea anumite detalii și pentru a găsi o soluție.

Oleg Rotari

„Din câte am înțeles, ar exista anumite lacune, iar pentru a nu fi interpretate în favoarea sau defavoarea cuiva, acestea trebuie identificate și soluționate. Cu regret, acest lucru ar lua ceva timp. R. Moldova se vede acum într-un impas. Facem acest lucru acum pentru a nu stârni interpretări vagi”, susține Oleg Rotari.

Mecanismul dat nu poate fi abrogat dacă dorim să avem relații înțelegătoare cu Consiliul Europei

Directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea, declară că CEDO a constatat că avem condiții de detenție proaste doar în 3-4 penitenciare din cele 17 existente în țară. Respectiv, deținuții din alte penitenciare „cu greu ar fi îndreptățiți să beneficieze de acest mecanism”.

Am citit câteva hotărâri ale judecătorilor de instrucție cu privire la recursul compensator. Mi s-a creat impresia că judecătorii au redus termenul de detenție fără a încerca să stabilească dacă persoana a fost deținută cu adevărat în condiții proaste. […] În cateva cazuri, judecătorii au redus termenele de detenție cu mult peste ce prevede legea”, a scris juristul pe pagina sa de Facebook.

În pofida acestor aspecte, directorul CRJM punctează că mecanismul nu poate fi abrogat dacă dorim să avem relații înțelegătoare cu Consiliul Europei și să evităm condamnările la CEDO.

Vladislav Gribincea

„Se impun totuși și anumite ajustări ale mecanismului – dacă deținutul condamnat pentru acte violente sau crimă organizată nu s-a corectat, nu îl poți pune în libertate pentru simplul fapt că a fost deținut în condiții proaste. El prezintă pericol public și este îndreptățit să primească doar compensații”, consideră Gribincea.

De la punerea în aplicare a mecanismului, 5 372 de deținuți din cei 6 700 aflați în custodia statului, au înaintat plângeri pentru reducerea pedepsei din cauza condițiilor precare de detenție. Din numărul total de plângeri adresate au fost examinate aproximativ 3 445, iar soluţii au fost pronunţate în cazul a 2 402 de plângeri, după cum urmează:

  • admise – 1 471
  • admise parţial – 102
  • respinse – 496
  • încetate – 71
  • declinate după competenţă – 367
  • inadmisibile – 7

Totodată, în urma mecanismului au fost eliberați 142 de deținuți și au fost achitate despăgubiri bănești în sumă totală de 1,6 milioane de lei.

Mecanismul compensatoriu a fost implementat în R. Moldova după ce CtEDO a solicitat punerea în aplicarea a unui recurs sau „combinație de remedii” cu efecte preventive și compensatorii și de fapt să garanteze căi de atac eficiente pentru încălcări ale Convenției, ca urmare a condițiilor de detenție necorespunzătoare în R. Moldova.

Potrivit mecanismului compensatoriu care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, plângerile deținuților sunt examinate de judecătorul de instrucție în maximum trei luni. Mecanismul compensatoriu include mai multe posibilități de reparare a prejudiciului şi a cheltuielilor judiciare. O posibilitate constă în reducerea pedepsei, calculându-se de la 1 la 3 zile reduceri pentru 10 zile de detenţie în condiţii precare, în dependenţă de gravitatea condiţiilor. În cazul în care pedeapsa rămasă nu permite deducerea integrală a pedepsei reduse, deţinutul poate solicita în privinţa perioadei restante despăgubire bănească – până la două unități convenționale pentru o zi de detenție. Persoanele care au executat integral pedeapsa cu închisoarea pot sesiza instanţa civilă cu o cerere de despăgubire în procedura contencioasă, prevăzută de Codul de procedură civilă. 

Printre cazurile de rezonanță în care a fost aplicat acest mecanism compensatoriu se numără cel al fostului premier Vlad Filat. La 30 iulie 2019, Judecătoria Chișinău a redus cu 682 de zile sentința cu nouă ani de închisoare, iar ulterior, acesta a fost eliberat.

În august 2019, fostul sportiv Ion Șoltoianu, condamnat în 2013 la 12 ani de închisoare pentru omor, păstrare ilegală de arme şi şantaj, a fost eliberat din Penitenciarul nr. 13 prin aplicarea aceluiași mecanism compensatoriu.

Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

Parlamentul a modificat termenul pentru moratoriul asupra Legii privind cetățenia prin investiție

La propunerea Blocului ACUM, deputații au votat și în cea de-a doua lectură instituirea moratoriului asupra Legii privind cetățenia prin investiție. Deși în prima lectură s-a votat aplicarea moratoriului până l…
Parlamentul a modificat termenul pentru moratoriul asupra Legii privind cetățenia prin investiție

Al doilea candidat care s-a retras din cursa parlamentară de la Hîncești: „Șanse reale au forțele de stânga”

Candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) la funcția de deputat în circumscripția nr. 38, Hâncești, Anatolie Postolachi, a anunțat că se retrage din cursa electorală. O decizie în acest sens a f…
Al doilea candidat care s-a retras din cursa parlamentară de la Hîncești: „Șanse reale au forțele de stânga”

Votat: Ambii părinți, care cresc cel puțin patru copii, vor beneficia de asigurare medicală obligatorie

Ambii părinți, inclusiv cei adoptivi, care cresc cel puțin patru copii, vor putea beneficia, la opțiunea acestora, de statut de persoană asigurată în sistemul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (AOA…
Votat: Ambii părinți, care cresc cel puțin patru copii, vor beneficia de asigurare medicală obligatorie

Proiectul privind noua metodă de indexare a pensiilor, votat în ambele lecturi. Ce modificări vor fi operate

La inițiativa Guvernului, Parlamentul a votat în cea de-a doua lectură noi modificări la Legea privind sistemul public de pensii. Modificările au fost criticate dur de opoziția prlamentară, potrivit căreia, pri…
Proiectul privind noua metodă de indexare a pensiilor, votat în ambele lecturi. Ce modificări vor fi operate

Deputații au votat în primă lectură instituirea unui moratoriu repetat asupra Legii cetățeniei prin investiție

Parlamentul a votat în primă lectură proiectul privind instituirea unui nou moratoriu asupra recepționării cererilor noi de dobândire a cetățeniei R. Moldova în baza Legii cetățeniei prin investiții. După ce va…
Deputații au votat în primă lectură instituirea unui moratoriu repetat asupra Legii cetățeniei prin investiție

Filip: Ruptura în PDM a fost planul B. Detalii despre planul A și sediul în care stau cei care au plecat

Liderul Partidului Democrat, Pavel Filip, susține că „ruptura” în PDM s-a produs de fapt încă la sfârșitul lunii noimebrie, atunci când cinci deputați democrați, printre care Andrian Candu și Sergiu Sîrbu, au m…
Filip: Ruptura în PDM a fost planul B. Detalii despre planul A și sediul în care stau cei care au plecat