Statul se declară „vinovat” în fața deținuților

Îi trimite la închisoare, pentru ca ulterior să-i plătească cu bani și libertate

Timp de opt luni, de la începutul anului curent, 72 de condamnați au fost eliberați din închisorile din R. Moldova pe motiv că au fost deținuți în condiții inumane și degradante, care contravin art. 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Printre aceștia se numără și fostul sportiv Ion Șoltoianu, condamnat în 2013 la 12 ani de închisoare pentru omor, păstrare ilegală de arme şi pentru şantaj. În total, în această perioadă, peste 2 500 de persoane aflate în instituțiile de detenție din R. Moldova s-au plâns pe condiții contrare prevederilor CEDO și au solicitat compensarea respectivelor condiții prin reducerea termenului de detenție sau despăgubiri bănești. Se întâmplă după ce autoritățile au pus în aplicare un mecanism la nivel național, privind compensarea condițiilor de detenție necorespunzătoare.

Art. 3 al Convenției, document ratificat de R. Moldova încă în 1997, spune că „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”. Șapte ani mai târziu, în 2005, pentru prima dată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) constata încălcarea acestui articol de către R. Moldova, din cauza condițiilor precare de detenție din închisori. De atunci, periodic, Curtea a constatat aceeași încălcare în peste 30 de cauze.

CtEDO înaintează „ultimatum”

În anii 2012-2014, spre exemplu, compensațiile achitate pentru încălcarea art. 3 din Convenție în 22 de cazuri în care R. Moldova a recunoscut existența unei încălcări s-au ridicat la 344 de mii de euro. Totodată, în urma a 27 de condamnări, statul a achitat peste 253 mii de euro. În total, au fost plătiți aproape 600 mii de euro, fără a lua în calcul compensațiile dispuse de judecători la nivel național.

Toate cauzele demonstrau supraaglomerarea instituțiilor de detenție, lipsa de igienă și a condițiilor materiale adecvate, proasta calitate a alimentelor și cantitatea lor insuficientă, precum și lipsa de îngrijiri medicale adecvate, Curtea devenind tot mai insistentă în recomandarea făcută autorităților de la Chișinău de a institui mecanisme compensatorii și de prevenire a relelor condiții de detenție la nivel național. 

Plângerile pe condițiile de detenție erau tot mai multe, iar Curtea, tot mai solicitată. La sfârșitul anului 2015, pe masa judecătorilor CtEDO se aflau peste 70 de cereri din R. Moldova.

Un ultim semnal de alarmă a fost dat de Curte la 15 decembrie 2015, atunci când a pronunțat o hotărâre quasi-pilot în cauza Șișanov contra R. Moldova. 

„Autoritățile naționale trebuie să pună în aplicare fără întârziere un recurs sau o combinație de remedii cu efecte preventive și compensatorii și de fapt să garanteze căi de atac eficiente pentru încălcări ale Convenției, ca urmare a condițiilor de detenție necorespunzătoare în R. Moldova”, a statuat Curtea, iar acest lucru nu însemna decât că, dacă timp de șase luni Chișinăul nu avea să soluționeze problema, exista riscul ca toate cele 70 de cereri similare, aflate pe rol, să fie comasate și transmise R. Moldova. Altfel spus, statul urma să achite prejudicii morale, concomitent, pentru 70 de persoane. Suma însemna peste zece milioane de lei.

Soluția Guvernului, amânată de Parlament

La șase luni de la pronunțarea hotărârii Șișanov contra  R. Moldova, un mecanism de reparare a prejudiciului pentru condiții precare de detenție exista, însă doar pe hârtie, sub forma unui proiect de lege supus consultărilor publice. Acesta se referea la completarea Codului de procedură penală cu câteva articole. Remediul, elaborat atunci de Ministerul Justiției, constă în posibilitatea depunerii în instanță a plângerii împotriva administrației instituţiei de detenție referitor la condițiile care afectează grav drepturile condamnatului sau prevenitului (persoană aflată în arest preventiv – n.r.), prevăzute în art. 3 al CEDO. 

Remediul preventiv presupune obligarea de către instanță a administraţiei penitenciarului să înlăture într-un anumit timp condițiile precare constatate. De cealaltă parte, mecanismul compensatoriu include mai multe posibilități de reparare a prejudiciului şi a cheltuielilor judiciare. 

O posibilitate constă în reducerea pedepsei, calculându-se de la 1 la 3 zile reduceri pentru 10 zile de detenţie în condiţii precare, în dependenţă de gravitatea condiţiilor.

În cazul în care pedeapsa rămasă nu permite deducerea integrală a pedepsei reduse, deţinutul poate solicita în privinţa perioadei restante despăgubire bănească – până la două unități convenționale pentru o zi de detenție.

Persoanele care au executat integral pedeapsa cu închisoarea pot sesiza instanţa civilă cu o cerere de despăgubire în procedura contencioasă, prevăzută de Codul de procedură civilă. 

Documentul a fost votat în primă lectură abia în decembrie 2016, iar în lectură finală, peste un an, în iulie 2017. Mecanismul, însă, nu a fost pus în aplicare imediat, ci amânat pentru încă un an și jumătate. S-a întâmplat după ce fostul deputat democrat, Anatolie Zagorodnîi, a propus un amendament, privind intrarea în vigoare a modificărilor la 1 ianuarie 2019, pe motiv că proiectul presupune cheltuieli financiare care nu au fost incluse în buget în 2017 și care trebuie planificate.

Între timp, judecătorii CtEDO continuau să recepționeze plângeri de la persoanele aflate în custodia sistemului penitenciar din R. Moldova.

La sfârșit de 2018, cu câteva zile înainte de a intra în vigoare mecanismul prevăzut de Ministerul Justiției, acesta a fost „redactat” prin amendamentele altor doi deputați democrați, Igor Vremea și Sergiu Sîrbu.

În redacție finală, proiectul presupune că plângerea referitoare la condiţiile de detenţie se depune pe parcursul detenției în condiții contrare prevederilor art.3 din CEDO sau în termen de 6 luni de la data când persoana nu mai este deținută în astfel de condiții, dar nu mai târziu de patru luni de la eliberarea din închisoare.

Mecanismul stabilește că plângerile sunt examinate de judecătorul de instrucție în maximum trei luni, că sarcina probațiunii lipsei de încălcare a condițiilor de detenție invocate de autorul plângerii îi revine reprezentantului administrației instituției penitenciare și că acesta prezintă instanței de judecată în scris, în termen de 10 zile, un raport în care răspunde la toate pretențiile invocate de condamnat sau prevenit în plângere, cu menționarea măsurilor întreprinse pentru înlăturarea condițiilor de detenție contestate.

În lege scrie că la evaluarea condițiilor de detenție, instanța de judecată dă apreciere atât probelor prezentate de părţi, cât şi rapoartelor instituțiilor naționale şi internaționale în domeniu, ține cont de efectele cumulative ale condițiilor generale raportate la caracteristicile individuale respective ale condamnatului sau ale prevenitului, precum şi de perioada în care condamnatul sau prevenitul a fost deținut în condițiile contestate.

Potrivit legii, dacă instanța constată că deținerea în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenție, administrația instituției penitenciare este obligată să înlăture condițiile precare de detenție în termen de maximum 15 zile.

La 1 ianuarie 2019, mecanismul a intrat în vigoare.

Un milion de lei în opt luni

Potrivit datelor furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), în primele opt luni ale anului curent, în instanțe au fost depuse 2 362 de cereri privind aplicarea mecanismului compensatoriu, și 147 de solicitări privind aplicarea art. 385 alin. 5 din Codul de procedură penală, în vigoare din iulie 2017, care prevede că în cazul constatării încălcării drepturilor privind condiţiile de detenție, garantate de art.3 din Convenție, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Oleg Pantea, purtător de cuvânt al ANP, spune că toate plângerile depuse până în prezent vizează condițiile din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Datele ANP-ului arată că în perioada menționată de timp  691 de cereri au fost admise, iar 36 – admise parțial. Au fost respinse 171 de plângeri, încetate – 42, declinate – 168, iar declarate inadmisibile – 5. O parte dintre deciziile instanțelor au fost atacate cu recurs și sunt examinate în prezent la curțile de apel. 

În acest termen, 72 de persoane au obținut eliberarea din detenție. Totodată, statul a fost obligat să achite sub formă de despăgubiri bănești peste 959 de mii de lei către persoanele pe care le are sau le-a avut în custodie.

Printre cazurile de rezonanță în care a fost aplicat acest mecanism compensatoriu se numără cel al fostului premier Vlad Filat. La 30 iulie, Judecătoria Chișinău a redus cu 682 de zile sentința cu nouă ani de închisoare în dosarul de corupere pasivă și trafic de influență pe numele acestuia.

În august, fostul sportiv Ion Șoltoianu, condamnat în 2013 la 12 ani de închisoare pentru omor, păstrare ilegală de arme şi şantaj, a fost eliberat din Penitenciarul nr. 13 prin aplicarea aceluiași mecanism compensatoriu.

Argumentele Ministerului Justiției

Anatolie Munteanu, fost viceministru și secretar de stat la Ministerul Justiției, unul dintre autorii mecanismului și cel care a în 2016 a prezentat proiectul în fața deputaților, spune că remediul a fost inspirat din experiența internațională, precum cea a României și Italiei, și adaptat la particularitățile R. Moldova.

Anatolie Munteanu

„Consider că este un mecanism care rezolvă pentru moment problema. Este o soluție justificată și din punct de vedere financiar și a chestiunilor de executare a pedepsei. Este un mecanism care spală obrazul în fața unor mecanisme internaționale și ne face serioși, în sensul că ne respectăm obligațiile, cel puțin întreprindem măsuri ca să ne respectăm obligațiile, asumate prin ratificarea unor documente atât de importante precum este Convenția Europeană. În același timp, faptul că există un asemenea mecanism vorbește despre faptul că noi încă nu am crescut suficient pentru a spune că respectăm integral prevederile Convenției și despre faptul că problema trebuie păstrată pe agenda de lucru. Pasul doi în cadrul acestui mecanism este construcția penitenciarului nou și reconfigurarea întregului sistem penitenciar”, consideră fostul viceministru al Justiției.

Potrivit acestuia, prin faptul că a transmis R. Moldova, după 1 ianuarie 2019, toate dosarele pe care le avea pendinte, Curtea a dat de înțeles că mecanismul este unul bun.

Acesta mai consideră că mecanismul este unul, în primul rând, în avantajul societății, deoarece plasarea în condiții inumane și degradante nu poate atinge scopul pedepsei penale, iar persoana nu va ieși din penitenciar reeducată, pregătită să se reintegreze în comunitate, cu viziuni și principii noi, ci, din contra, mai „înrăită și frustrată”.

În viziunea fostului oficial de la Ministerul Justiției, construcția noului penitenciar, cu o capacitate de 1536 de locuri, ar putea soluționa problema. Anatolie Munteanu susține că proiectu care se află abia la etapa desemnării prin licitație a firmei care va construi penitenciarul, ar putea fi finalizat abia în 2024.

Cealaltă parte a monedei – duble standarde

De cealaltă parte, șeful Direcției prevenirea torturii a Avocatului Poporului, Alexandru Zubco consideră că subiectul trebuie privind din mai multe unghiuri de vedere.

Alexandru Zubco

Acesta susține că solicitarea aplicării acestui mecanism compensatoriu este un drept al tuturor celor aproape șapte mii de condamnați aflați în penitenciarele din R. Moldova și celor circa zece mii de persoane care anual sunt plasate în arest preventiv, doar că nu toți cunosc despre acesta și nu au posibilități de a-l accesa, respectiv, există o parte privilegiată în această situație.

Totodată, Alexandru Zubco consideră că legea are mai multe carențe care oferă judecătorului spațiu de interpretare.

Potrivit acestuia, spre deosebire de modelul din România, unde este expres stabilit ce reprezintă relele tratamente, care sunt condițiile inumane și degradante și în ce situații persoana poate solicita aplicarea mecanismului compensatoriu, legislația R. Moldova conține doar noțiuni generale și se limitează doar la invocarea „condițiilor care afectează drepturile condamnatului sau ale prevenitului, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale (CEDO – n.r.)”.

„Avem situații duble, când condamnați din aceeași celulă se adresează în instanță, iar doi judecători adoptă hotărâri diferite. Deja există astfel de cazuri: unui condamnat îi admite cererea, altui, nu”, explică șeful Direcției prevenirea torturii.

Acesta susține că conceptul sună bine juridic, doar că problema nu este soluționată, iar instituția penitenciară în loc să-și exercite misiunea, se ocupă, în instanță, de contrajustificarea acuzațiilor precum că nu dispune de condiții bune.

„Atunci când bugetul de stat va suferi, dar bugetul va suferi, politica de stat va fi schimbată radical. Sunt achitate persoane aflate în detenție. Este o sumă colosală, având în vedere că nu se investesc bani în sistem, ci doar scoși în afara acestuia. Un milioane de lei soluționa problema într-un penitenciar”, constată reprezentantul Avocatului Poporului.

„Sistemul penitenciar este nevoit să se justifice în fața persoanelor aflate în detenție. Nu este bine. Un condamnat iscusit șantajează foarte bine sistemul, statul”

Oleg Pantea, purtător de cuvânt al ANP, susține că instituția a pregătit terenul pentru aplicarea respectivului mecanism, doar că există mai multe probleme.

„Am știut că intră în vigoare actul normativ și am făcut o contraevaluare pentru noi, ca să știm care sunt condițiile de detenție reale. Atunci când depune plângere deținutul X sau Y noi deja avem făcută evaluarea pe numărul de celule sau blocul de detenție. În instanță, în majoritatea cazurilor, suntem împotriva aplicării mecanismului compensator”, explică Oleg Pantea, care mai precizează din mai 2018 fiecare penitenciar are și juriști proprii, care merg în instanțe în aceste cazuri.

Odată cu majorarea numărului de adresări în instanță a deținuților apare problema escortării acestora, iar examinarea acestora prin intermediul telefonferinței, spune reprezentantul ANP, este problematică din cauza dotării instanțelor.

Cât despre termenul de 15 zile, prevăzut de lege pentru executarea hotărârilor în cazul constatării deținerii în condiții inumane și degradante, purtătorul de cuvânt al ANP afirmă că acest lucru înseamnă că în maximum acest timp, deținutul este scos din celula în care se află, pentru ca să fie efectuată reparația cosmetică a spațiului, deoarece alte posibilități financiare instituția nu deține.


loading...

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *