Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   SONDAJ: Justiția și Legislativul pe…

SONDAJ: Justiția și Legislativul pe prima poziție la capitolul corupție

Justiția și Legislativul sunt cele mai corupte ramuri ale puterii de stat. Dacă gospodăriile casnice plasează pe primul loc Parlamentul, atunci oamenii de afaceri consideră sistemul judecătoresc cel mai corput. Acestea sunt datele studiului sociologic „Corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele proprii ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice – 2015” realizat de către Transparency International-Moldova.

Cercetarea arată că cel mai des oamenii de afaceri oferă mită angajaţilor de la vamă, din instanţele de judecată, din poliţie şi procuratură, valaorea medie a mitei fiind de  peste 6000 de lei pentru inspectoratele fiscale, 4600 de lei pentru structurile vamale şi 2600 de lei pentru inspectoratele muncii. De cealaltă parte, gospodăriile casnice recunosc că oferă, preponderent, mită poliţiei, procurorilor şi medicilor.  Respectiv, în instanțele de judecată aceasta ajunge până la 5000 de lei, în poliţie -1600 de lei, în instituțiile de învățământ și cele medicale – 1300 de lei.

Potrivit Liliei Carasciuc, directorul Transparency International -Moldova, volumul total al mitei acordate de gospodăriile casnice în 2015 este de peste 850 de milioane de lei, în scădere cu 5% comparativ cu anul trecut. Totodată, oamenii de afaceri au acordat mită în sumă de 380 de milioane.

Datele sondajului arată că în ultimii 10 ani numărul businessmenilor care nu sunt dispuşi să ofere mită a crescut de aproape 3 ori. În  2015, 35% dintre respondenţi au declarat că nu vor oferi mită niciunei structuri. Tot mai mulți businessmeni  consideră că statul le împiedică dezvoltarea afacerilor. Dacă în 2014 ponderea lor era de 31%, anul curent a crescut la 37%.

Referitor la cauzele corupţiei, respondenții cred că fenomenul este generat de presiunile din partea rudelor şi prietenilor, presiunea din partea statului, salariile mici, nivelul jos de cultură al populaţiei.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1099 de persoane în vârstă de peste 18 ani. Cercetarea sociologică a fost realizată cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în cadrul Proiectului „Consolidarea funcţiilor de analiză şi prevenire a corupţiei, cofinanţat şi implementat de PNUD Moldova.