Societatea civilă critică CNI pentru decizia luată în dosarul judecătoarei cu Porsche de 11 mii de lei
Organizațiile membre ale Inițiativei Civice pentru Integritatea în Serviciul Public condamnă atitudinea superficială de care a dat dovadă Comisia Națională de Integritate la examinarea cauzei judecătoarei Mariana Pitic privind încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015.
Comisia Națională de Integritate (CNI) a dispus pe data de 28 aprilie 2016 inițierea controlului privind încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015, după ce în mai multe surse media au apărut informații despre proprietățile nedeclarate ale soțului Marianei Pitic și valoarea neobișnuit de mică a automobilelor trecute în declarațiile veniturilor și proprietăților din 2014 și 2015.
Pe 14 iulie 2016, Comisia Națională de Integritate a constatat lipsa unei încălcări intenționate din partea judecătoarei Mariana Pitic și a clasat cauza. Motivul invocat de către CNI a fost faptul că automobilul declarat de către judecătoare este un bun al fostului soț, de care aceasta a divorțat în iunie 2011.
O analiză a declarațiilor cu privire la venituri și proprietate pentru anii 2014 și 2015, în care figurează automobilul Porsche Cayenne, arată însă că Mariana Pitic este proprietara automobilului. Acesta a fost procurat în anul 2014 contra sumei de 11 mii de lei, în schimbul unui automobil BMW-X5 vândut pentru 10 mii de lei. Sumele indicate de către judecătoare sunt departe de a corespunde valorii reale a automobilelor. Indicarea unor sume fictive în documentele care certifică proveniența automobilelor este un fapt care aparent a fost omis de către CNI.
De asemenea, trezește nedumerirea de ce CNI nu a atras atenția asupra faptului că deși este divorțată, Mariana Pitic, conform investigațiilor jurnalistice, continuă să locuiască în aceeași casă cu fostul soț, fără a declara imobilul. Cazul Marianei Pitic este unul de referință în activitatea CNI deoarece este vizată o judecătoare, care în primul rând trebuie să dea dovadă de integritate în exercitarea profesiei sale.
Organizațiile Inițiativei Civice pentru Integritatea în Serviciul Public consideră că prin adoptarea unor asemenea decizii, CNI acționează în contradicție cu propriul său obiectiv de prevenire și combatere a îmbogățirii ilicitate și a corupției în rândul demnitarilor publici. Acceptarea declarării de către demnitari a unor sume fictive în actele de proveniență a proprietății va încuraja și mai mult răspândirea practicii respective. Cerem Comisiei Naționale de Integritate să-și exercite atribuțiile cu maximă responsabilitate si să examineze cu o mai mare minuțiozitate cauzele de presupusă încălcare a regimului juridic de declarare a veniturilor și proprietăților.
Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public a fost lansată de cinci organizaţii neguvernamentale: Fundaţia Soros-Moldova, Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT) şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIN). Organizaţiile îşi propun să sporească controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin funcţii de conducere în instituţiile publice, monitorizând eficienţa mecanismului de verificare a averilor şi intereselor acestora.
Vedeți articolul ZdG la subiect, care a dus la investigarea magistratei de către CNI
