• R. Moldova condamnată la CtEDO: Propunerile Guvernului vs opiniile experților

    R. Moldova condamnată la CtEDO: Propunerile Guvernului vs opiniile experților
    26 februarie 2020 | 14:07

    Ministerul Justiției a publicat lista persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) pe ultimii 19 ani. În listă găsim nume cunoscute, inclusiv din politică: Zinaida Greceanîii, Vladimir Voronin, dar și mulți judecători și procurori.

    Lista a fost publicată după ce, în ultimele saptamani, în spațiul public au apărut mai multe discuții despre persoanele responsabile de condamnarea R. Moldova la CtEDO.

    Premierul R. Moldova, Ion Chicu, s-a arătat indignat de faptul că Guvernul R. Moldova este obligat să achite 1,5 milioane de euro în dosarul dosarul Ojog și Alții , SA „Gemenii”.

    Totodată, ministrul Justiței, Fadei Nagacevschi, a adresat o sesizare Procuraturii Generale (PG) ca să fie pedepsiți cei cinci judecători care au luat decizia finală în acest dosar.

    Ziarul de Gardă a discutat, despre acest subiect, cu doi experți pe dosare la CtEDO.

    Potrivit documentului publicat de Ministerul Justiției, până în ziua de azi , CtEDO a pronunțat 449 de hotărâri împotriva Moldovei, dintre care în 385 a fost constatată cel puțin o violare a Convenției de către R. Moldova, fiind achitate prejudicii în sumă de peste 17, 1 milioane de Euro.

    În lista persoanelor care s-ar face responsabile găsim nume cunoscute, inclusiv din politică. Din 2002 până în 2009, cât Zinaida Greceanîi a deținut funcțiile de ministru al Finanțelor și de prim-ministru, R. Moldova a fost condamnată în câteva cauze ce vizau încălcarea dreptului la proprietate.

    Astfel, în 2007, atunci când Greceanîi era ministră a Finanțelor, a atras condamnarea R. Moldova în cauza „OFERTA PLUS SRL vs. Moldova”, în urma căreia R. Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri în mărime de 2,5 milioane de euro.  O altă cauză ține de BIMER S.A, un alt agent economic, căruia i s-a încălcat dreptul la proprietate.

    Pe data de 10 iulie 2007 CtEDO şi-a dat verdictul în dosarul intentat Guvernului Moldovei la solicitarea BIMER S.A., Moldova fiind obligată să achite acestei firme 520 mii euro.

    O altă decizie costisitoare a CtEDO, este cauza „UNISTAR VENTURES GMBH”. Pe data de 9 decembrie 2008, instanţa a constatat violarea art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenţie (protecţia proprietăţii) – neexecutarea, timp de aproximativ 6 ani şi 4 luni, a unei hotărîri judecătoreşti privind plata compensaţiilor în favoarea companiei reclamante, în urma rezilierii contractului de constituire a companiei AIR Moldova SRL, în care reclamantul deţinea 49% de acţiuni. Guvernul a fost obligat să achite acestei companii suma de 6 712 855 euro.

    Totodată, potrivit documentului publicat de ministerul Justiției, printre persoanele care se fac vinovate de pierderea dosarelor la CtEDO se regăsește ex-președintele Vladimir Voronin și ex-premierul Vasile Tarlev. Aceștia au fost nominalizați cu referire la cauza Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei, ambele țări fiind condamnate la CtEDO.

    În lista se regăsesc și așa-ziși demnitari din așa zisa republică nistreană. Printre ei se numără Igor Smirnov, fostul președinte al așa numitei republici care este nominalizat în mai multe cauze. 

    Dosarul „Gemeni”. Statul va achita despăgubiri 1,5 milioane de euro

    Miercuri, 19 februarie, la ședința Guvernului, Chicu s-a arătat deranjat de faptul că statul va trebui să achite peste 1,5 milioane de euro în dosarul „Gemeni”, unul dintre cele mai recente dosare pe care R. Moldova l-a pierdut la CtEDO. Chicu i-a numit „indivizi îmbrăcați în mantie” pe cei cinci judecători care se fac vinovați. El a cerut ca aceștia să fie urmăriți penal, iar suma de 70 de milioane de lei să fie retrasă din bugetul pentru sistemul judecătoresc.

    Vineri, 21 februarie, în cadrul rubrii „Președintele răspunde”, Dodon a spus că judecătorii iau bani pentru decizii și că „ne vom lămuri și cu pensiile lor”. De asemenea, el a propus confiscarea activelor judecătorilor care se fac vinovați de condamnările la CtEDO.

    Ce spun experții

    Experții consideră însă că discuțiile inițiate în ultimele săptămâni ar trebui să fie foarte bine analizate și verificate. Contactat de Ziarul de Gardă, Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, consideră că reducerea bugetului sistemului judecătoresc nu este o acțiune corectă.

    „În primul rând bugetul judecătorilor nu poate fi redus fără reducerea altor instanțe care este deja standartul stabilit de Curtea Constituțională. Bugetul este compus în cea mai mare parte din salariile judecătorilor care nu pot fi reduse și nici judecătorii nu pot fi concediați din lipsă de buget. Reducerea bugetului ar însemna o răspundere colectivă a judecătorilor pentru ilegalitățile comise de câțiva dintre colegii săi. Acest lucru nu este corect, fiecare trebuie să răspundă pentru faptele sale.

    Cât privește sesizarea la Procuratură, chiar dacă se va iniția un dosr pentru abuz sau exces de putere, această cauză penală nicidecum nu va duce la condamnarea judecătorilor, deoarece până atunci va expira termenul de tragere la răspundere penală a judecătorilor. Termenul expiră în vara acestui an”, a explicat Vladislav Gribincea.

    Vadim Vieru, avocat al Asociației Promo-LEX, consideră că, odată cu reducerea bugetului din sistemul judecătoresc, nu doar judecătorii vor avea de suferit, ci și cetățenii R. Moldova.

    Vadim Vieru

    „Ca să fie micșorat bugetul este foarte posibil, dar acest lucru nu este corect, pentru că este vorba de răspundere individuală. Decât să micșoreze bugetul mai bine s-ar perfecționa mecanismul legal de acțiuni în revers. Adică persoanele care sunt responsabile de ceva să fie trași la răspundere individual nu solidar, așa cum se dorește a fi promovat. Vreau să cred că sunt foarte mulți judecători onești, dar sunte unele persoane care fac „publicitate” pentru tot sistemul individual, așa cum s-a întâmplat și cu acest caz. Consider că acei judecători care sunt onești nu trebuie să fie pedepsiți pentru aceste chestiuni.

    Prioritar, vor fi reduse cheltuieli din administrare. Până la urmă va avea de suferit calitatea actului de justiție și cetățenii R. Moldova. Acest lucru nu înseamnă deodată că acest lucru va duce la responsabilizare. Concluzie: Guvernul ar trebui să perfecționeze mecanismul de acțiuni în regres. Persoanele care sunt responsabile de pierderea dosarelor la CtEDO, să poarte răspundere și să fie încasat prejudiciu din contul acestora”, a explicat Vadim Vieru.

    Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut public la 29 ianuarie,  raportul de activitate pentru anul 2019. Conform raportului, la 31 decembrie 2019, 1.056 de cereri pendinte erau îndreptate împotriva R. Moldovei, aceasta situându-se pe locul 11 din 47 de state.

    Analiza pe articole a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele moldovenești relevă încălcarea următoarelor articole de către R. Moldova:

    • Articolul 3 – Condiții inumane, tratament inuman și degradant/investigaţii defectuoase (6 cauze);
    • Articolul 5 – Dreptul la libertate și la siguranță (9 cauze);
    • Articolul 6 – Dreptul la un proces echitabil (27 cauze);
    • Articolul 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie (4 cauze);
    • Articolul 10 – Libertatea de exprimare (1 cauză);
    • Articolul 13 – Dreptul la un remediu efectiv (3 cauze);
    • Articolul 1 din Protocolul nr. 1 din Convenție – Protecția proprietății (15 cauze).

    Până la data de 31 decembrie 2019, CtEDO a pronunțat 441 de hotărâri împotriva Moldovei, dintre care în 385 a fost constatată cel puțin o violare a Convenției de Republica Moldova, pentru care au fost achitate prejudicii în sumă de circa 15 milioane de Euro. De remarcat este faptul că Moldova, după numărul de hotărâri și după numărul violărilor constatate, devansează state ca Germania, Spania, Norvegia, Olanda, Portugalia, care după numărul populație depășesc cu mult Moldova și care au aderat cu mult timp înainte la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

    Mai mult de jumătate din violările constatate în privința Moldovei sunt pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil (191), protecția proprietății (128), tratamentul inuman și degradant (144), dreptul la libertate și siguranță (103).

    La 31 decembrie 2019, 1,056 de cereri moldovenești încă așteptau să fie examinate, dintre care peste 95% au șanse mari de succes. Acest număr depășește numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 22 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei.

    În baza tuturor hotărârilor și deciziilor pronunțate până la 31 decembrie 2019, R. Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 17.1 milioane (EUR 537,000 doar în 2019).

    MAIL AUTOR
    [gs-fb-comments]

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    „Nu ai timp nici măcar să te gândești la ceea ce se întâmplă, pentru că se lucrează mult și intens”

    Interviu cu un tânăr din R. Moldova, voluntar la Crucea Verde de la Verona Răzvan Berghi a plecat în Italia, împreună cu tatăl și sora sa în anul 2005, mama sa aflându-se acolo din 2002. Tânărul a locuit o vrem…
    „Nu ai timp nici măcar să te gândești la ceea ce se întâmplă, pentru că se lucrează mult și intens”

    DOC/ Corpul neînsuflețit al Ecaterinei Litvinschi, decedată din cauza COVID-19, va fi reînhumat: Rudele doctorei au obținut permisiunea de la autorități

    Ecaterina Litvinschi, prima doctoră decedată de COVID-19 și a fost înmormântată într-un sector separat, unde autoritățile pregătiseră 1 000 de gropi pentru viitorii decedați de coronavirus, chiar dacă persoana…
    DOC/ Corpul neînsuflețit al Ecaterinei Litvinschi,  decedată din cauza COVID-19, va fi reînhumat: Rudele doctorei au obținut permisiunea de la autorități

    Pe timp de criză pandemică, Diacov propune ca președintele țării să fie ales de Parlament: Reacția opoziției

    Pe timp de Situație de Urgență în țară provocată de pandemia de COVID-19, președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Dumitru Diacov, propune revenirea la alegerea președintelui țării de că…
    Pe timp de criză pandemică, Diacov propune ca președintele țării să fie ales de Parlament: Reacția opoziției

    Șase persoane infectate în două zile, la Negureni. Primar: „Sistemul nostru e atât de imperfect, încât testarea se face doar dacă prezinți simptome”

    La Negureni, localitate din raionul Telenești, au fost confirmate șase cazuri cu coronavirus în două zile. Este vorba despre familia unui lucrător medical din sat (cinci membri), care făcea naveta la spitalul „…
    Șase persoane infectate în două zile, la Negureni. Primar: „Sistemul nostru e atât de imperfect, încât testarea se face doar dacă prezinți simptome”

    În plină criză pandemică, un medic de urgență din Ungheni, agresat fizic de persoana care a solicitat ajutor medical. Ce spune Poliția

    Pe timp de situație de Urgență în țară provocată de COVID-19, un medic din cadrul echipei de asistență medicală urgentă din raionul Ungheni a fost agresat fizic în timpul serviciului de către cel, care s-a adre…
    În plină criză pandemică, un medic de urgență din Ungheni, agresat fizic de persoana care a solicitat ajutor medical. Ce spune Poliția

    Profesorii din stânga Nistrului: izolați geopolitic, epidemiologic și financiar

    Școlile cu predare în limba română din regiunea Transnistreană au început desfășurarea orelor de studiu în regim on-line odată ce a fost instituit procesul de învățare la distanță. Chiar dacă viteza internetulu…
    Profesorii din stânga Nistrului: izolați geopolitic, epidemiologic și financiar