Precizările agentului guvernamental despre eventuala soluționare amiabilă a cauzei Țopa, aflate pe rol la CtEDO
Agentul guvernamental Oleg Rotari susține că la acest moment nu poate fi vorba despre o remediere amiabilă în cazul cererii adresate de omul de afaceri Viorel Țopa la Curtea Europeană a Drepturilor Omunului (CtEDO).
Acesta explică pentru Ziarul de Gardă că a avut o discuție prealabilă, de scurtă durată, cu avocatul omului de afaceri Viorel Țopa, doar că nu și-a manifestat deschiderea pentru o remediere amiabilă în acest caz, astfel încât Republica Moldova să nu fie condamnată la CtEDO.
O soluționare pe cale amiabilă, precizează Oleg Rotari, presupune existența unui acord între părți, ceea ce nu s-a întâmplat până în prezent.
„A fost o discuție prealabilă în cadrul căreia s-a încercat să se vadă dacă se dorește, nu se dorește, care sunt condițiile. Această discuție a fost mai departe blocată, pentru că nicio parte nu a prezentat vreo informație. Repsectiv, nu poate fi vorba despre o reglementare la acest moment a acestei cauze”, a explicat agentul guvernamental, care precizează totodată că atât timp cât nu există o hotărâre a CtEDO în acest caz o soluționare pe cale amiabilă poate să existe.
Explicația lui Oleg Rotari vine drept replică la declarația lui Dumitru Pavel, avocatul lui Viorel Țopa, care a precizat că, după comunicarea de către CtEDO a cazului lui Viorel Țopa și a solicitat explicații, a avut o discuție cu agentul guvernamental.
„Această comunicare a fost adusă la cunoștință și agentului guvernamental și acesta și-a manifestat deschiderea de a discuta o remediere amiabilă a acestui caz, pentru a nu condamna R. Moldova la CtEDO”, a declarat avocatul Dumitru Pavel anterior pentru ZdG.
ZdG a solicitat agentului guvernamental, Oleg Rotari, să facă claritate privind procedura pe care o presupune soluţionarea amiabilă a cauzelor aflate pe rol la CtEDO.
„O reglementare amiabilă a oricărei cauze poate avea loc până la pronunțarea de către Curtea Europeană a unei hotărâri sau decizii.
În asemenea circumstanțe orice remediere amiabilă a cauzei poate avea loc din momentul comunicării până este pronunțată o hotărâre.
Remedierea prealabilă presupune că trebuie să existe o discuție prealabilă cu reclamantul sau cu o persoană împuternicită de către acesta în cadrul căreia se pot seta anumite acțiuni ulterioare. O remediere amiabilă ar culmina în acest sens cu semnarea unui acord în baza art. 11 din Legea cu privire la agentul guvernamental. Astfel, un eventual acord de reglementare amiabilă este adus la cunoștința Curții, care ia act de acel acord și poate emite o decizie în acest sens.
O reglementare amiabilă poate să prevadă inclusiv o adresare la CSJ sau oricare altă instanță care ar fi implicată în proceduri, dar nu este neapărat și implicarea instanțelor de judecată.
O reglementare poate să presupună orice, dar totul depinde de un eventual acord și prevederile acestuia. Poate fi vorba despre retragerea cererii, achitarea unei sume, împăcarea părților, restituirea anumitor bunuri. Se spune „restitutio in integrum”, adică reclamantul este pus în perioada sau situația de dinaintea încălcării. Atunci când un reclamant este pus în situația de dinaintea încălcării, i-ar fi redresat orice drept încălcat”, a explicat pentru Ziarul de Gardă agentul guvernamental.
Oleg Rotari a declarat că a aflat din presă despre cererile de recus în anulare depuse de oamenii de afaceri Viorel Țopa și Victor Țopa la CSJ. Potrivit acestuia, discuție prealabilă a fost doar cu avocatul lui Viorel Țopa, pe când adresări din numele lui Victor Țopa privind soluționare ape cale amiabilă a cauzei nu au existat.
Totodată, susține Oleg Rotari, în cadrul discuției prelabile cu Dumitru Pavel, avocatul lui Viorel Țopa, nu a fost pus în discuție depunerea unui recurs în anulare.
Oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa au depus, la Curtea Supremă de Justiție, trei recursuri în anulare, în dosarele penale în care au fost condamnați anterior la 10 și, respectiv, 15 ani de închisoare.
Cererile de recurs în anulare, depuse după schimbarea guvernării de la Chișinău, susține unul dintre avocați, constituie o încercare de remediere pe cale amiabilă a cazurilor și evitarea unei condamnări a R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), după ce instanța europeană a comunicat guvernului cazurile și a solicitat explicații privind încălcarea drepturilor celor doi oameni de afaceri.
